Ioana Ciocan, ministrul Culturii, a abordat subiectul utilizării termenului „ministră” în cadrul unei intervenții la emisiunea Jurnalul de Seară de la Digi24. Aceasta a explicat faptul că, deși termenul este considerat colocvial conform dicționarului DOOM3, ea alege să îl utilizeze în comunicarea sa publică. Decizia de a opta pentru această formă de feminizare a venit ca un răspuns la observațiile primite de la public pe rețelele sociale.
În cadrul discuțiilor, Ioana Ciocan a menționat că a primit numeroase corecturi pe Facebook, unde utilizatorii i-au recomandat utilizarea formei „ministru”. În loc să ignore aceste observații, ea a decis să inițieze o procedură de reglementare a acestei probleme lingvistice. Pentru acest scop, a realizat o interogare la Institutul de Lingvistică, vizând modul în care ar trebui gestionate feminizările în limbajul oficial și administrativ.
Obiectivul principal al acestei inițiative este ca în viitorul decret al următorului lider al ministerului să nu mai apară doar titlul de „ministru”. Dacă persoana care ocupă funcția este femeie, Ioana Ciocan dorește ca documentul oficial să specifice clar termenul de „ministră”. Ea vizează astfel ca al 34-lea ministru al Culturii să poată beneficia de o terminologie care să reflecte genul persoanei care deține funcția.
Motivația din spatele acestei propuneri este de natură socială și politică, fiind legată de reprezentarea de gen în administrația publică. Ioana Ciocan a declarat că numărul femeilor implicate în politică este foarte mic în prezent. Prin utilizarea termenului „ministră”, ea consideră că este necesar să fie clar cine ocupă aceste funcții și să fie marcate femeile care depun un efort suplimentar în acest domeniu.
În ceea ce privește documentele de stat, Ioana Ciocan a precizat că semnează cu titlul de „ministră”, cu o singură excepție majoră. Actele descrise de ea ca fiind „ultra-ultra-oficiale” trebuie să respecte normele actuale stabilite prin consultări. Conform rezultatelor obținute la Institutul de Lingvistică, în aceste documente specifice trebuie să rămână menționat titlul de „Ministrul Culturii”, indiferent de genul persoanei care semnează.
În administrația publică din România, utilizarea titlurilor de funcție urmează reguli stricte de etichetă și norme lingvistice stabilite de autorități. Deși limbajul colocvial evoluează rapid, documentele oficiale și decretele de numire sunt supuse unor reguli de redactare care urmăresc uniformitatea juridică. Tensiunea dintre utilizarea formelor de feminizare în spațiul public și menținerea formelor de gen masculin în actele de stare și de numire este un subiect recurent în dezbaterea administrativă.