Nominalizarea lui Luca Niculescu pentru funcția de premier marchează a patra încercare de formare a unui guvern în ultimele cinci luni. Acest blocaj politic pune presiune pe credibilitatea economică a României și crește costurile de finanțare. În acest context, negocierea unei majorități parlamentare depășește simpla împărțire a ministerelor, devenind o luptă pentru supraviețuirea politică a liderilor, care se tem de pierderea mandatelor sau de schimbarea raporturilor de putere în propriile partide.
Teama de alegeri anticipate este utilizată pentru a modela percepția publicului prin intermediul posturilor TV de știri. Partidele nu negociază doar voturile în Parlament, ci și modul în care publicul va interpreta eventualele alianțe. Televiziunea devine locul în care supraviețuirea politică primește un ambalaj de responsabilitate națională. Sondajele pot influența această stare, sugerând rezultate inevitabile sau necesitatea unor compromisuri, în condiții în care anumite forțe politice contestă cifrele prezentate, precum Marius Lulea, care susține că AUR ar fi sub 25%.
Finanțarea mass-mediei de către partide este masivă, reflectând dimensiunea resurselor pentru comunicarea politică. În anul 2024, subvențiile partidelor pentru presă și propagandă au însumat aproximativ 233,1 milioane lei. PSD a cheltuit circa 98 de milioane lei, PNL 69 milioane lei, USR 39 milioane lei, iar AUR 21 milioane lei. Documentele arată plăți concrete către posturi precum Antena 3, Digi24, România TV sau B1 TV, demonstrând că relațiile comerciale dintre campanii și televiziuni sunt complexe și depășesc simpla asociere directă.
În campania prezidențială din 2025, sumele direcționate către media au fost semnificative. George Simion a declarat aproximativ 1,34 milioane lei către România TV și 15,05 milioane lei către DBV Media House, asociată cu Realitatea Plus. Investigatia Snoop asupra campaniei AUR din 2025 indică aproximativ 23,4 milioane lei direcționate către Realitatea. Pentru anul 2026, contractele de publicitate online pentru site-ul Realitatea includ sume de 50.000 euro lunar pentru PSD și 60.000 euro lunar pentru AUR, conform datelor analizate de Expert Forum.
Comportamentul realizatorilor de știri reflectă adesea aceste interese sau schimbări de alianțe politice. Anca Alexandrescu a trecut de la criticarea lui Călin Georgescu la o campanie de susținere, înainte de a intra în conflict cu AUR. Ionuț Cristache de la Gândul a admis că a fost mai permisiv cu AUR prin limitarea criticilor. La B1 TV, Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir au schimbat tonul față de Nicușor Dan, de la susținere la reproș, după interviul acestuia acordat la Antena 3.
Evoluția politică a influențat și pozițiile unor figuri precum Sorina Matei, care a devenit președinte interimar la TVR după o perioadă de critică la adresa sistemului. Această dinamică arată cum accesul la lideri și selecția invitaților devin teme politice majore. În România, procesul de formare a guvernului și campaniile electorale sunt strâns legate de fluxurile financiare care alimentează televiziunile, influențând modul în care cetățenii percep realitatea politică și stabilitatea instituțiilor.