Proiectul metroului din Cluj-Napoca se confruntă cu semnale contradictorii privind disponibilitatea resurselor financiare necesare construcției. În timp ce administrația locală prezintă contracte de finanțare europene, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, avertizează că includerea proiectului în anumite programe nu garantează că sumele vor fi efectiv disponibile. Această situație apare în contextul transferării unor investiții din cadrul PNRR către alte linii de finanțare europene.
Primarul Clujului, Emil Boc, a prezentat la Consiliul Local un nou contract de finanțare pentru metrou, menționând sume semnificative. Proiectul ar beneficia de 357 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile, la care se adaugă 46 de milioane de euro de la bugetul de stat și 7 milioane de euro de la bugetul local. Conform documentelor, finanțarea prin Programul Regional 2021–2027 vizează realizarea a 8,8 kilometri de magistrală, cu un termen de implementare stabilit până la 31 decembrie 2029.
Emil Boc a declarat că este esențial faptul că s-a obținut contractul în acest moment, subliniind că responsabilitatea de a demonstra capacitatea revine antreprenorului. Edilul a menționat că întregul metrou ar trebui să fie finalizat integral până în anul 2032, însă a atras atenția asupra întârzierilor actuale. În prezent, o parte importantă a activității proiectului se află încă în etapa de proiectare, motiv pentru care primarul a cerut accelerarea lucrărilor de implementare.
Secretarul de stat, Horațiu Cosma, descrie mecanismul de finanțare pentru proiectele mutate din PNRR ca fiind un „sac fără fund”. Acesta explică faptul că axa vizată este supracontractată cu aproximativ 300%, ceea ce pune presiune pe resurse. „Teoretic, sunt acolo, practic e o discuție de unde-i găsim, efectiv”, a explicat Horațiu Cosma, referindu-se la investițiile care au fost scoase din PNRR și mutate pe Programul de Transport după problemele cu licitațiile.
Problemele legate de procedurile de achiziție publică au afectat proiecte majore precum metroul din Cluj, metroul din București și anumite tronsoane ale Autostrăzii A8. Horațiu Cosma a precizat că situația a fost tranșată în 2023–2024, când Comisia Europeană a semnalat dificultăți la licitații. Autoritățile au renegociat modul de finanțare pentru a obține sume proporționale cu progresul proiectelor, însă Ministerul Transporturilor trebuie să gestioneze fondurile pentru a evita pierderea banilor europeni.
Gestionarea fondurilor europene necesită o planificare riguroasă pentru a asigura predictibilitatea necesară constructorilor. Ministerul Transporturilor monitorizează consumul rapid al resurselor și pregătește planurile pentru următorul exercițiu financiar european. Această etapă de tranziție între programele de finanțare este critică pentru infrastructura de transport din România, având în vedere volumul mare de proiecte care depind de respectarea strictă a calendarului de consum al fondurilor din cadrul Programului Regional și al Programului de Transport.