Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să se pronunțe în urma unui proces pe care l-a câștigat în prima instanță împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Disputa vizează plata unor drepturi salariale restante către magistrați, o situație care a ajuns în etapa de recurs după ce Curtea de Apel București a admis acțiunea. Decizia instanței de apel obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească aceste sume, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare.
Miza financiară a acestui litigiu este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Curtea de Apel București a stabilit că, odată ce decizia va deveni definitivă, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să execute plata în termen de 10 zile. În caz de întârziere, vor fi aplicate penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie aplicată pe zi.
În cadrul cererii de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, s-a susținut că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor. Aceștia dețin titluri executorii care nu au fost executate de peste zece ani. De asemenea, Înalta Curte a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și că subminează astfel legitimitatea instanțelor de judecată.
Din partea Guvernului, reprezentantul a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a verifica dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare. Guvernul a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând suspendarea procesului până la primirea unui răspuns de la CJUE. Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie de gestionare a finanțelor publice.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor prevedea suma de aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în anul 2026. Această cifră reprezintă o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, fiind destinată achitării drepturilor salariale restante. Aceste restanțe au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor magistraților și procurorilor cu 25%, cu aplicare retroactivă începând cu anul 2018.
Această situație juridică este legată de decizia de majorare a salariilor în sectorul justiției, care a vizat alinierea la deciziile instanțelor. Guvernul a optat pentru amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD. Această decizie de gestionare a fondurilor publice a generat conflictul de competențe dintre puterea executivă și cea judecătorească.