Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să emită o decizie joi în urma recursului depus de Guvern și de Ministerul Finanțelor. Disputa vizează sentința Curții de Apel București din 5 mai, prin care Executivul a fost obligat să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, estimate la 4,8 miliarde lei. Această sumă este aferentă unor drepturi ce devin scadente în anul 2026.
Decizia Curții de Apel București impunea Guvernului și Ministerului Finanțelor să aloce integral sumele solicitate, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare, dacă acest lucru este necesar. În plus, instanța a stabilit sancțiuni pentru întârziere, vizând o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi, care se va vira la bugetul de stat. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București în 30 martie 2026.
Premierul demis Ilie Bolojan a criticat abordarea instanței, susținând că puterea judecătorească a depășit competența tehnică și constituțională. El a declarat că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie de gestionare a finanțelor publice. În acest context, Guvernul a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând suspendarea procesului până la primirea unui răspuns din partea CJUE.
Conflictul juridic a ajuns și în sfera Curții Constituționale a României, după ce Guvernul a solicitat soluționarea unui conflict de natură constituțională cu ÎCCJ. Ilie Bolojan a explicat că instanța de judecată își depășește sfera de competență atribuită constituțional prin decizia de a impune distribuția bugetară. Termenul pentru dezbaterile de la Curtea Constituțională a fost stabilit pentru data de 23 septembrie.
În cadrul procesului, Curtea de Apel București a respins cererea de recuzare formulată de către Ministerul Finanțelor la adresa judecătoarei Bușu Ramona. De asemenea, instanța a considerat neîntemeiate excepțiile invocate de pârâți și a respins ca fiind nedemnă dreptul de sesizare a Curții Constituționale. Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial a fost menționat ca intervenient în cadrul acestui dosar care vizează plata restanțelor.
Această dispută juridică apare într-un moment de tranziție politică, în contextul consultărilor de la Palatul Cotroceni. În timp ce evenimentul de la ÎCCJ se concentrează pe drepturile salariale ale magistraților, discuțiile politice de la nivel de stat implică și alte figuri, precum Sorin Grindeanu, care a declarat că sunt pregătiți să preia guvernarea, în contextul consultărilor dintre Nicusor Dan și reprezentanții partidelor.
Tags: ÎCCJ, Guvern, magistrați, buget, Curtea Constituțională