Instabilitatea politică de cinci luni de la România, marcată de eșecul de a instala un nou guvern miercuri, intensifică presiunea asupra ratingului de credit de grad investițional al țării. În contextul în care prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în parlament, criza a dus la scăderea leului românc la minime record. Această situație de impas coincide cu o acumulare rapidă a datoriei publice, care testează limitele sustenabilității fiscale în fața investitorilor internaționali.
Pe piețele financiare, randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele ultimului an în ultimele două săptămâni. Datoria internațională este sub presiune, iar obligațiunile pe termen lung se tranzacționează la cele mai scăzute prețuri din mai 2025. Agenția S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al României, care se află în prezent la cea mai joasă treaptă de investment grade, având o perspectivă negativă.
Analistii de la Capital Economics subliniază că, deși finanțele publice s-au îmbunătățit, sunt necesare progrese suplimentare pentru a liniști investitorii și a elimina riscul de retrogradare. Guillaume Tresca, strateg senior la Generali Asset Management, estimează o probabilitate de unu din patru pentru o retrogradare de către S&P. Acesta menționează că agențiile ar putea tolera instabilitatea până în primul trimestru al anului 2027, cu condiția ca consolidarea fiscală să rămână pe drumul cel bun.
O preocupare majoră pentru investitori este posibila alianță între AUR și social-democrații de stânga pentru formarea unei noi majorități parlamentare, ceea ce ar putea deraia eforturile de reducere a deficitului. Între timp, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își poate permite să încetinească ritmul consolidării fiscale. Nazare a afirmat că nu se poate pune pauză pe reducerea deficitului, deoarece „podul din spatele nostru e rupt, nu mai rămâne decât înainte”.
Riscurile au fost confirmate și de viceguvernatorul Cosmin Marinescu, care a avertizat asupra vitezei de acumulare a datoriei, rata de creștere fiind triplă față de perioada pre-pandemie. Costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, depășind obiectivul de deficit propus. Nevoile brute de finanțare au depășit 10% din PIB, situându-se dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc. În acest context, Kathryn Exum de la Gramercy avertizează că o retrogradare ar putea declanșa vânzări forțate.
România se confruntă cu necesitatea de a respecta angajamentele europene de reducere a deficitului bugetar sub plafonul de 3% din PIB până în 2030. Cele trei agenții majore de rating, inclusiv Fitch și Moody's, au subliniat că țara trebuie să adopte un buget pentru 2027 până la sfârșitul acestui an, care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului. Moody's și Fitch urmează să revizuiască ratingul de credit al României la începutul anului viitor.