Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că Partidul Național Liberal ar putea vota învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu pentru a stopa criza politică din România. Această decizie nu implică însă refacerea coaliției de guvernare și nici oferirea unei susțineri necondiționate către noul cabinet. Liberalii intenționează să rămână în opoziție, chiar dacă acest pas ar putea genera consecințe politice și personale pentru membrii partidului.
Ilie Bolojan a subliniat că PNL se află într-o poziție dificilă, fiind nevoit să devină parte a soluției unei crize pe care nu a provocat-o. El a menționat că, deși refuzul votului ar fi varianta politică cea mai comodă, responsabilitatea față de țară impune o altă abordare. Premierul interimar a precizat că votul nu va fi unul de încredere, ci unul pentru ieșirea dintr-o criză lungă care afectează funcționarea statului.
Riscurile legate de lipsa unui guvern cu puteri depline au fost evidențiate prin impactul asupra unor domenii vitale, precum sănătatea. Ilie Bolojan a avertizat că, fără o rectificare bugetară rapidă, unitățile de primiri urgențe și alte servicii esențiale vor rămâne fără fonduri de funcționare. Situația financiară este critică, deoarece resursele Ministerului Sănătății au ajuns la limită, iar capacitatea de împrumut se reduce pe măsură ce dobânzile cresc.
Pentru a asigura un control strict, PNL propune semnarea unui acord cu premierul desemnat, valabil până în primăvara anului 2027. Acest document ar trebui să traseze limitele unei susțineri punctuale, concentrată pe obiective bugetare, transparență și bună guvernare. Liberalii și-au rezervat dreptul de a vota o moțiune de cenzură în cazul în care principiile democratice și de transparență stabilite în acord vor fi încălcate de noul guvern.
Decizia finală a grupului parlamentar liberal va fi luată la sfârșitul acestei săptămâni, după recomandările primelor structuri interne. Ilie Bolojan a recunoscut că partidul își asumă un risc politic major, deoarece va putea fi acuzat de orice greșeală a guvernării, în ciuda poziției de opoziție. Totuși, el a susținut că interesul țării, în special asigurarea fondurilor pentru spitale și ambulanțe, trebuie să primeze în fața protejării imaginii politice.
În contextul instabilității, România se confruntă cu provocări administrative majore, inclusiv necesitatea de a gestiona restanțele salariale de 1 miliard de euro către magistrați. Această problemă de plăți, analizată de ÎCCJ, adaugă o presiune suplimentară asupra bugetului de stat într-un moment în care funcționarea instituțiilor depinde de stabilitatea politică și de disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru funcționarea de bază a statului.