Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să emită un verdict joi în urma recursului depus în procesul care vizează plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Disputa juridică implică Guvernul și Ministerul Finanțelor, miza financiară a acestui litigiu fiind estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Procesul a ajuns în etapa finală după ce Curtea de Apel București a decis, pe 5 mai, că Executivul trebuie să achite sumele rezultate din majorări salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.
Curtea de Apel București a impus obligația ca Guvernul să asigure fondurile necesare, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare. Instanța a stabilit un termen de 10 zile pentru executarea deciziei după ce aceasta devine definitivă, prevăzând penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. De asemenea, sunt prevăzute amenzi calculate în raport cu salariul minim brut, în cazul în care plata nu este efectuată la timp de către autorități.
ÎCCJ susține că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neexecutate de peste un deceniu. Instituția de la finalul procesului acuză Guvernul că nu respectă hotărârile judecătorești definitive și că acest comportament afectează principiul separației puterilor în stat. În acest context, instanța supremă subliniază necesitatea respectării deciziilor judecătorești de către puterea executivă.
Din partea Guvernului, reprezentanții au contestat abordarea instanțelor, solicitând sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Argumentul principal este că instanțele nu pot impune alocări bugetare suplimentare și nu se pot substitui autorităților în gestionarea finanțelor publice. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, la data de 2 iulie, sesizarea Curții Constituționale pentru a soluționa conflictul juridic de natură constituțională.
Restanțele salariale au fost cauzate de decizia luată în 2023, când ÎCCJ și Parchetul General au dispus o majorare de 25% a salariilor pentru judecători și procurori. Această majorare este aplicată retroactiv începând cu anul 2018. Deși în proiectul bugetar pentru 2026, Ministerul Finanțelor a inclus aproape 5 miliarde de lei pentru aceste plăți, Guvernul a optat pentru amânarea unei părți din fonduri și redirecționarea lor către programe de sprijin social.
Această dispută juridică și financiară între puterea judecătorească și cea executivă reflectă tensiunile de fond privind gestionarea bugetului de stat. În perioada recentă, discuțiile politice de la Cotroceni au vizat stabilitatea instituțională, în contextul unor consultări privind finalizarea unor crize de guvernare. Tensiunile dintre Guvern și ÎCCJ privind competențele în materie bugetară rămân un punct critic în relația dintre cele două ramuri ale puterii statului.