Guvernul a lansat programul „Generația Zero Accidente”, o inițiativă care urmărește reducerea numărului de accidente de pe drumurile publice cu 50% până în anul 2030. Proiectul implică parteneri precum Ministerul Educației, Ministerul de Interne și Inspectoratul General al Poliției Române. Printre partenerii strategici se află și Departamentul pentru Situații de Urgență, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care vor colabora la implementarea acestui set de măsuri.
Strategia se concentrează pe dezvoltarea unor procese educaționale destinate în special tinerilor, pentru a schimba comportamentul acestora în trafic. Proiectul pilot, care include materiale video, audio și workshopuri, este testat în județele traversate de DN 1 și DN 2. Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR, a explicat că scopul este ca educația rutieră să devină un proces pe termen lung, bazat pe instrumente de comunicare și experiență acumulată, nu doar o acțiune punctuală.
Titi Aur, expert în conducere defensivă, a exprimat scepticism față de obiectivele guvernului, amintind că strategii anterioare, precum cele pentru perioadele 2010-2020 sau 2020-2030, nu au fost implementate efectiv. El susține că, deși proiectele arată bine pe hârtie, există o incapacitate de execuție în realitate. Conform expertului, România are nevoie de o instituție subordonată prim-ministrului, cu o structură de conducere clară, care să dețină puterea de decizie necesară pentru siguranța rutieră.
Expertul a criticat și modul în care anumite instituții își îndeplinesc atribuțiile, menționând că CNAIR ar trebui să se ocupe de realitatea de pe teren, precum repararea parapetelor distruse. Titi Aur a observat că, în România, există multe elemente de infrastructură defecte, spre deosebire de alte destinații europene. El consideră că este necesară o entitate care să coordoneze proiectele și să asigure că problemele de siguranță, precum infrastructura de pe drumuri, sunt rezolvate concret.
În plus, Titi Aur a semnalat că autoritățile tind să prezinte datele într-un mod care să evidențieze progrese care sunt, de fapt, rezultatul tehnologiei sau al schimbărilor de raportare. El a menționat că scăderea numărului de accidente grave este parțial cauzată de adoptarea unui nou model de raportare european, nu neapărat de o îmbunătățire a siguranței. În prezent, România rămâne în topul european al accidentelor și al numărului de morți de pe șosele.
Contextul siguranței publice în România este marcat de o gestionare dificilă a resurselor și a infrastructurii. Deși tehnologia și intervențiile medicale au ajutat la scăderea mortalității în multe zone, sistemul de raportare a datelor a suferit modificări care pot induce în eroare interpretarea progreselor realizate. Această situație subliniază necesitatea unei coordonări mai bune între instituțiile implicate pentru a asigura o siguranță reală pe drumurile publice.