Guvernul condus de Siegfried Mureșan urmează să fie supus votului de învestire în Parlamentul României miercuri. Analizele indică faptul că șansele de a strânge cele 233 de voturi necesare pentru a obține încrederea colegilor sunt extrem de mici. Formula de guvernare propusă de PNL, USR și UDMR ar putea strânge chiar și sub pragul de 170 de voturi, ceea ce ar plasa acest executiv într-o poziție de fragilitate extremă în istoria recentă a țării.
Programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan a fost elaborat în doar cinci zile, în colaborare cu cele trei partide susținătoare, și a fost depus sâmbătă la Senat. Documentul include un set de 372 de măsuri, o structură de 16 ministere și doar trei vicepremieri care vor avea portofolii proprii. Obiectivul declarat este continuarea reformelor începute de Guvernul Bolojan, punând accent pe creșterea economică și pe o eventuală relaxare a cotei TVA, în funcție de situația financiară.
Suportul parlamentar actual este format din aproximativ 80 de deputați PNL, 58 de la USR și 31 de la UDMR, totalizând 169 de voturi. Un sprijin suplimentar ar putea veni de la Grupul Minorităților Naționale, care dispune de 17 parlamentari, deși aceștia votează de regulă împărțit. În rest, majoritatea formațiunilor politice au refuzat să susțină această propunere. AUR a exclus orice vot pentru premierul desemnat, iar PSD a decis, în unanimitate, să nu voteze acest guvern.
Alte partide au declarat și ele că nu vor oferi sprijinul necesar pentru învestire. Victor Ponta a anunțat că cei 17 parlamentari de la Uniți pentru România nu vor vota acest executiv, în timp ce POT, SOS și PACE-Întâi România au adoptat poziții similare. Deși PNL-USR și UDMR au vizat PSD pentru negocieri, partidul condus de Sorin Grindeanu a confirmat că va asigura doar cvorumul în plen, fără a susține formula propusă de Siegfried Mureșan.
Istoria politică a României arată că un număr scăzut de voturi la învestire afectează stabilitatea executivului. Guvernul Cioloș II din 2021 deține recordul pentru cel mai mic număr de voturi „pentru”, obținând doar 88 de susținători din 234 necesari. Un alt exemplu de instabilitate a fost Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu din 2012, care a fost demis după doar 78 de zile, având doar 237 de voturi la învestire, sau Guvernul Orban I, care a fost demis prin moțiune de cenzură după un scor de 240 de voturi.
În contextul actual, Guvernul Mureșan riscă să urmeze modelul executivelor cu mandate scurte. Dacă acesta va reuși să treacă pragul de 170 de voturi, va fi al doilea guvern cu cel mai mic scor de susținere, după cel al lui Dacian Cioloș. Această lipsă de majoritate solidă în Parlament indică o dificultate majoră în menținerea stabilității politice pe termen lung a acestui nou cabinet ministerial.