Guvernul Niculescu a depus la Parlament programul de guvernare, care include măsuri majore pentru securitatea națională și actualizarea Programului Armata României 2040. Documentul introduce conceptul de „stare de vigilență”, menit să pregătească resursele, armata, industria și teritoriul pentru situații de criză. Această abordare vizează integrarea lecțiilor învățate din războiul din Ucraina, punând un accent deosebit pe utilizarea noilor tehnologii în cadrul sistemelor de apărare națională.
Un obiectiv central al noului program este creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până în anul 2035, atingând pragul de 5% din PIB. Din această sumă, 3,5% vor fi direcționate către cheltuieli de bază, în timp ce restul de 1,5% va fi alocat cheltuielilor conexe și investițiilor cu impact larg. Aceste direcționări financiare vor fi ajustate în funcție de mediul de securitate, de nevoile apărării și de angajamentele NATO, respectând totodată mecanismele de finanțare ale Uniunii Europene.
În domeniul tehnologic, guvernul prioritizează dezvoltarea capacităților de detectare și combatere a dronelor, în special în zona Dunării, pe litoralul Mării Negre și la infrastructura critică. Planul prevede susținerea producției naționale de sisteme fără pilot și antidronă, alături de consolidarea apărării cibernetice a Armatei. Totodată, se urmărește creșterea rezilienței la amenințările hibride prin pregătirea populației, a autorităților locale și a operatorilor economici esențiali pentru gestionarea crizelor.
Pentru eficientizarea proceselor interne, se propune simplificarea cadrului legislativ și a procedurilor de decizie privind achizițiile militare. Guvernul intenționează să auditeze cauzele întârzierilor în proceduri și să creeze un sistem integrat de achiziții de servicii la nivel central. Pentru contractele de înzestrare care depășesc valoarea de 100 de milioane de euro, documentul prevede asigurarea unei asistențe juridice specializate, menținând în același timp cerințele de transparență și control.
Pe plan extern, programul pune accent pe Parteneriatul Strategic cu SUA și pe consolidarea prezenței forțelor americane în România. Se va extinde cooperarea cu parteneri NATO și UE, precum Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit și Turcia, pentru securitatea în Marea Neagră. România va continua participarea la Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră și va susține securitatea Republicii Moldova, a Ucrainei și a statelor din Balcanii de Vest.
Aceste decizii de securitate regională apar într-un context de tensiuni constante, în care statele din G7 și Statele Unite își reafirmă constant sprijinul pentru Ucraina. Monitorizarea Flancului Estic și protecția infrastructurii critice rămân priorități majore pentru stabilitatea zonei de la Marea Neagră, în contextul riscurilor de atacuri care pot afecta proximitatea frontierelor naționale.