Viitorul guvern condus de Luca Niculescu se apropie de instalare, însă contextul politic și cel economic rămân incerte. În timp ce PSD a propus 11 dintre cei 16 miniștri ai cabinetului, PNL analizează formula de susținere pentru a scoate țara din blocaj. Partidul liberal este dispus să își asume un cost de imagine prin votul de învestitură, cu scopul de a asigura stabilitatea necesară pentru obiectivele bugetare și democrația parlamentară.
Ilie Bolojan a anunțat că grupurile parlamentare recomandă acordul de susținere până în primăvara anului 2027. Acest document va trasă limitele unei susțineri punctuale, concentrată strict pe obiectivele de buget și transparență. Liberalii își rezervă dreptul de a vota o moțiune de cenzură dacă principiile de bună guvernare sunt încălcate. Decizia finală a PNL privind participarea la acest guvern este așteptată până la sfârșitul acestei săptămâni.
Analistul economic Adrian Negrescu susține că, deși instalarea guvernului ar putea opri scăderea credibilității și ar putea duce la o stagnare a cursului euro, redresarea economică va fi dificilă. Niculescu trebuie să gestioneze o situație financiară tensionată, concentrându-se pe atragerea a 20 de miliarde de euro din programul de coeziune până anul viitor. Această sumă este vitală, deoarece alte surse majore de finanțare nu sunt prevăzute în acest moment.
În ceea ce privește veniturile cetățenilor, Adrian Negrescu avertizează că creșterea salariilor în sectorul bugetar este momentan exclusă. Deși Sorin Grindeanu a menționat indexarea pensiilor și salariilor la rata inflației, spațiul financiar este extrem de îngust. Analistul subliniază că, în condițiile în care statul nu are fonduri suficiente pentru a plăti pensiile și alocațiile pentru copii, orice majorare salarială ar fi o misiune imposibilă și ar afecta credibilitatea țării.
Noul guvern va trebui să gestioneze o datorie care necesită împrumuturi de peste 55 de miliarde de euro anul viitor, adică aproximativ 1 miliard de euro pe săptămână. Adrian Negrescu recomandă reducerea cheltuielilor, optimizarea încasărilor din taxe și digitalizarea economiei pentru a reduce evaziunea fiscală. De asemenea, este necesară o reformă administrativ-teritorială pentru a reduce numărul instituțiilor și a eficientiza aparatul public în următorii 5 ani.
Situația financiară a României este marcată de necesitatea de a respecta angajamentele fiscale asumate în fața Comisiei Europene și a creditorilor străini. Gestionarea deficitului bugetar rămâne prioritatea principală pentru a evita criza economică. Guvernul va trebui să echilibreze necesitatea de a atrage fonduri europene cu presiunea de a susține cheltuielile de funcționare ale statului într-un context de resurse limitate.