Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan se confruntă cu imposibilitatea de a achita restanțele salariale datorate magistraților, o sumă estimată la 4,8 miliarde de lei. Decizia finală a fost pronunțată joi, punând capăt unei lungi serii de demersuri juridice prin care Executivul încerca să blocheze plata acestor restanțe financiare. Sumele respective sunt scadente în cursul anului 2026, însă statutul actual al cabinetului impune limitări majore.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat faptul că Executivul a epuizat toate pârghiile legale disponibile pentru a evita această sarcină bugetară uriașă. Într-o declarație dată joi, la solicitarea jurnaliștilor, Ioana Dogioiu a precizat că guvernul interimar nu are autoritatea de a efectua rectificări bugetare. Din acest motiv, nu poate aloca suma necesară pentru a respecta obligațiile financiare apărute în urma deciziilor judecătorești.
Completul de judecată al ICCJ a respins recursurile depuse de Guvernul României, de Ministerul Finanțelor și de intervenienții din dosar, menținând sentința de pe 5 mai 2026 a Curții de Apel București. Instanța supremă a catalogat drept inadmisibilă și solicitarea Guvernului de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Astfel, obligația de plată rămâne intactă, în ciuda încercărilor de a contesta validitatea acestor drepturi salariale.
Conflictul juridic a început în primăvara acestui an, după ce Ilie Bolojan a anunțat reconfigurarea cheltuielilor din bugetul de stat pentru a susține un pachet social. Această decizie a dus la reducerea sumelor destinate magistraților, declanșând acțiunile în contencios administrativ ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Curtea de Apel București a impus și măsuri punitive severe, precum o penalitate de 1% din valoarea sumelor datorate pentru fiecare zi de întârziere.
Pe lângă penalitatea de 1%, Executivul riscă o amendă administrativă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere a plății. Guvernul a încercat să invoce un conflict de natură constituțională, însă Curtea Constituțională a României a respins cererea pe 7 octombrie. Aplicarea deciziei de plată va rămâne în responsabilitatea viitoarei formule de guvernare, care este condusă cel mai probabil de Luca Niculescu.
În contextul instabilității politice, piețele financiare au reacționat pozitiv în așteptarea instalării noului cabinet. Înainte de votul pentru Guvernul Niculescu, bursa a crescut cu 2% pe volume duble, iar costul împrumuturilor statului pe 10 ani a scăzut spre 7%. Această evoluție indică un sentiment de optimism în rândul investitorilor, care doresc o claritate administrativă pentru a putea discuta cu autoritățile de stat.