Guvernul României se află în situația critică de a identifica, în termen de 10 zile, suma de 5 miliarde de lei necesară pentru achitarea restanțelor salariale ale magistraților. Această obligație financiară, care înseamnă aproape un miliard de euro, vine în urma unei decizii definitive și executorii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Dacă plata nu este efectuată în termenul stabilit, statul va suporta penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.
Conflictul juridic a apărut după ce, în anul 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%. Această măsură, care se aplică retroactiv începând cu anul 2018, a dus la un val de procese împotriva statului. Anterior, Guvernul a ales să amâne plata unei părți din aceste sume, redirecționând banii către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD, fapt ce a declanșat acțiunile în instanță.
Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ICCJ, a explicat că în cele 10 zile Guvernul trebuie să înceapă procedura de conformare voluntară pentru stingerea datoriilor prin demersuri de alocare a banilor. Statul are la dispoziție două căi principale pentru a achita aceste restanțe către magistrați: fie prin plata efectivă a sumelor, fie prin emiterea unor titluri de valoare. Această decizie impune Executivului o gestionare rapidă a resurselor într-un moment în care se încearcă controlarea deficitului bugetar.
Una dintre opțiunile de finanțare este Fondul de rezervă bugetară, însă utilizarea acestuia necesită o decizie a premierului și justificarea caracterului urgent al cheltuielilor. Există însă o problemă juridică, deoarece restanțele magistraților provin din litigii și nu pot fi considerate obligații neprevăzute. De asemenea, Fondul de rezervă nu reprezintă o sursă suplimentară de venituri, ci conține bani deja prevăzuți în buget care pot fi doar redistribuiți. În acest context, Guvernul ar putea fi nevoit să identifice alte soluții bugetare.
Varianta utilizării Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene este exclusă, deoarece acest instrument este destinat exclusiv gestionării dezastrelor naturale majore sau a urgențelor de sănătate publică. Regulile europene nu permit redirecționarea acestor resurse către plata obligațiilor salariale rezultate din litigii între instituțiile unui stat. Aceeași limitare se aplică și Rezervei pentru solidaritate europeană, care finanțează doar intervenții specifice, nu cheltuieli salariale obișnuite ale statelor membre, făcând acest mecanism inutil pentru rezolvarea datoriilor magistraților.
În prezent, Guvernul este în regim de interim, iar rectificarea bugetară pentru alocarea sumelor este blocată până la învestirea noului Guvern. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a menționat că Guvernul Bolojan a încercat toate căile legale de atac, inclusiv la CCR, pentru a evita această situație. Dacă resursele interne și economiile din bugetele instituțiilor publice nu vor fi suficiente, statul ar putea fi forțat să apeleze la împrumuturi, respectând în același timp regulile privind datoria publică.