Guvernul a aprobat oficial indicatorii tehnico-economici necesari pentru construcția Autostrada Brașov-Făgăraș, marcând un pas decisiv pentru acest proiect de infrastructură. Investiția totală este estimată la 9,3 miliarde de lei, resurse care vor fi provenite din fonduri europene, prin Programul Transport, precum și de la bugetul de stat. Proiectul vizează crearea unei legături rapide între Brașov și Făgăraș, pe un traseu care se va întinde pe o lungime de 49,75 km.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Horațiu Cosma, a declarat că următorul pas major în procesul de implementare este lansarea licitației pentru lucrările de construcție. Conform declarațiilor sale, se preconizează ca șantierul propriu-zis să fie deschis în anul 2027. Horațiu Cosma a subliniat că statul român își asumă acum construcția acestei artere, care va conecta Brașovul la rețeaua națională și europeană de drumuri rapide.
Infrastructura planificată include trei noduri rutiere esențiale, identificate sub denumirile Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia. Pe parcursul celor 49,3 kilometri de autostradă vor fi construite 49 de poduri, pasaje și viaducte, alături de trei galerii acoperite de tip „cut and cover”, cu o lungime totală de aproximativ 800 de metri. Aceste galerii vor funcționa și ca ecoducte, oferind totodată spații de servicii, parcări de scurtă durată și un Centru de Întreținere și Coordonare.
Proiectul a cunoscut o perioadă lungă de așteptare, contractul pentru completarea Studiului de Fezabilitate și realizarea proiectului tehnic fiind semnat încă în august 2021. Deși studiul de fezabilitate trebuia finalizat în 22 de luni, procesul a durat peste 5 ani pentru a ajunge la etapa actuală. Horațiu Cosma a recunoscut că aceasta este o întârziere mult prea mare pentru un proiect de o asemenea importanță, menționând că procedurile de avizare de la Ministerul Transporturilor au fost accelerate după emiterea Acordului de Mediu în luna iunie.
Autostrada va reprezenta un coridor de mare viteză către Sibiu și spre vestul țării și al Europei, completând un traseu deja în curs de construcție. Executivul a menționat că această investiție va contribui la îmbunătățirea conectivității regionale, la fluidizarea traficului și la creșterea siguranței rutiere. De asemenea, proiectul are ca scop reducerea timpilor de transport și scăderea nivelului de poluare prin modernizarea rețelei de drumuri.
Construcția autostradelor și dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă piloni centrali pentru integrarea economică a regiunilor din România în coridoarele europene. Proiectele de acest tip sunt de obicei finanțate prin instrumente de coeziune ale Uniunii Europene, care vizează reducerea disparităților de dezvoltare între zonele membre. Implementarea acestor lucrări de infrastructură este esențială pentru mobilitatea persoanelor și circulația bunurilor pe termen lung.