Florin Cîțu a criticat dur activitatea Guvernului actual, susținând că implementarea unor măsuri de natură socialistă a dus economia României în recesiune. Reacția fostului premier a survenit în urma noilor estimări publicate de FMI, care indică o contractare a economiei românești cu 0,5% în anul 2026. Această revizuire a prognozelor internaționale a declanșat o serie de acuzații politice privind direcția fiscală aleasă de actualul Executiv.
Conform datelor furnizate de FMI, România se profilează ca fiind singura țară din grupul economiilor emergente și în curs de dezvoltare din Europa pentru care este anticipată o scădere economică în anul 2026. Instituția financiară internațională a înăsprit semnificativ previziunile, trecând de la o estimare anterioară care indica un avans de 0,7%, la o prognoză de scădere de 0,5%. Această schimbare de paradigmă subliniază deteriorarea perspectivelor de creștere pentru România.
Florin Cîțu a declarat pe pagina sa de Facebook că „guvernarea cu măsuri socialiste a adus România în recesiune”, comparând situația cu economiile Rusiei și Ucrainei care cresc în ciuda conflictului. Fostul premier susține că socialismul este mai nociv decât războiul, folosind acest argument pentru a ataca deciziile economice recente. El a menționat că, în iulie 2025, Ministerul Finanțelor a propus majorarea taxelor cu promisiunea redresării economiei, decizie acceptată de premier.
Analiza prognozelor FMI arată că, după contractarea de 0,5% din 2026, economia ar putea reveni pe creștere în 2027, cu un avans de 2,2%. Totuși, și această cifră de creștere pentru anul 2027 a fost revizuită în jos, față de estimarea inițială de 2,5%. În ceea ce privește inflația, instituția estimează un nivel mediu de 8,2% pentru anul 2026, o valoare mai mare decât cea de 7,8% anticipată anterior în timpul primăverii.
Situația inflației rămâne un punct de monitorizare atentă, deoarece pentru anul 2027 FMI prevede o temperare a acestui indicator până la 4,1%. Chiar și această prognoză de scădere a inflației este mai ridicată decât estimarea precedentă, care se situa la 3,9%. Aceste cifre indică o perioadă de instabilitate macroeconomică, în care prețurile și ritmul de creștere a produsului intern brut rămân sub presiune în contextul noilor previziuni internaționale.
Evoluția indicatorilor macroeconomici precum PIB-ul și inflația are un impact direct asupra stabilității pieței financiare și a cursului valutar. În contextul acestor previziuni de recesiune, monitorizarea deciziilor fiscale ale Guvernului și a politicilor de taxare devine esențială pentru înțelegerea direcției în care se îndreaptă puterea de cumpărare a cetățenilor și capacitatea de investiții a economiei naționale.