Organizațiile agricole din România, grupate în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), au trimis o scriste deschisă către Ministerul Finanțelor. Prin acest document, reprezentanții fermierilor, cooperativelor și asociațiilor de producători îi solicită ministrului Alexandru Nazare suplimentarea bugetului alocat schemei de sprijin pentru îngrășăminte. Această cerere vine în contextul necesității de a acoperi costurile crescute ale intrevențiilor agricole, într-un moment în care prețurile la inputurile necesare producției au suferit variații semnificative.
Comisia Europeană a pus la dispoziția României suma de 29.977.500 de euro pentru a ajuta fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte, cauzată de criza din Orientul Mijlociu. Conform regulamentului european din 27 iulie 2026, statele membre au posibilitatea de a adăuga un sprijin național de până la 200% din această sumă, ceea ce ar însemna un total de aproape 60 de milioane de euro. Totuși, proiectul de hotărâre elaborat de MADR prevede doar o contribuție națională de 100%, limitând bugetul total la 59,96 milioane de euro.
Reprezentanții AAC consideră că nivelul propus de 59,96 milioane de euro este insuficient în raport cu realitatea economică a fermierilor. Conform calculelor acestora, contribuția actuală ar rezulta într-un sprijin de doar 90 de lei pe hectar la grâu, având în vedere că îngrășămintele cu azot sunt cu aproximativ 70% mai scumpe față de media anului 2024. Organizația solicită o majorare a bugetului MADR cu 157,18 milioane de lei, echivalentul a aproape 30 de milioane de euro, pentru a atinge plafonul maxim de 200% și a ajunge la un buget total de aproape 90 de milioane de euro.
Pentru a asigura plățile în perioada campaniei agricole 2026/2027, AAC propune două scenarii de finanțare. Prima variantă, considerată principală, presupune acordarea integrală a sprijinului în anul 2026, fie prin rectificare bugetară, fie prin utilizarea Fondului de rezervă bugetară a Guvernului. Dacă această opțiune nu este realizabilă, organizația propune o variantă subsidiară care implică eșalonarea plăților între bugetele anilor 2026 și 2027, cu un termen limită de 31 mai 2027, solicitând totodată ca întreaga sumă să fie aprobată ca angajament bugetar încă din 2026.
Alianța a comparat situația României cu cea a Bulgariei, unde au fost aprobate cheltuieli suplimentare de până la 170 de milioane de euro pentru motorină și îngrășăminte. Din această sumă, circa 70 de milioane de euro rămân pentru îngrășăminte, o valoare de peste două ori mai mare decât contribuția propusă în România, deși suprafața agricolă a Bulgariei este de peste două ori mai mică. Fermierii subliniază că presiunea financiară este agravată de Mecanismul de ajustare a emisiilor de carbon la frontieră (CBAM), aplicat de la 1 ianuarie 2026.
Aplicarea mecanismului CBAM asupra importurilor de îngrășăminte este văzută ca un factor major de creștere a costurilor pentru sectorul agricol. Conform estimărilor Copa-Cogeca, citate de AAC, costul acestui mecanism pentru fermierii europeni ar putea crește de la aproximativ 820 de milioane de euro în 2026 la aproape 3,4 miliarde de euro până în anul 2034. Din acest motiv, reprezentanții României sunt îndemnați să susțină la Bruxelles suspendarea aplicării acestui mecanism pentru a proteja bugetele naționale.