România începe joi, 24 septembrie, discuțiile cu reprezentanții S&P Global Ratings pentru o evaluare crucială a ratingului suveran. Verdictul agenției este programat pentru data de 2 octombrie, moment în care se va decide dacă țara își păstrează calificativul actual. O eventuală retrogradare cu o treaptă de la nivelul BBB- ar plasa România în categoria de instrumente speculativ, cunoscută sub denumirea de „junk”, ceea ce ar limita accesul la anumite tipuri de investiții.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că autoritățile au argumente solide pentru menținerea ratingului de tip investment grade. Acesta afirmă că execuția bugetară respectă traiectoria convenită și că țintele de deficit pentru anul curent sunt realizabile. Conform ministrului, România ar putea finaliza anul cu un deficit de aproximativ 6% din PIB în termeni cash și de 6,2% conform metodologiei ESA, cifre pe care agențiile de rating le consideră credibile.
Totuși, Alexandru Nazare a recunoscut că lipsa unui guvern cu puteri depline reprezintă un punct de vulnerabilitate în cadrul negocierilor. România funcționează de aproximativ patru luni cu un Executiv interimar, iar această instabilitate politică este una dintre principalele teme pe care autoritățile trebuie să le explice investitorilor. Obiectivul este de a convinge agenția că perioada de incertitudine se apropie de final și că stabilitatea va fi restabilită rapid.
O altă problemă centrală în discuțiile cu S&P Global Ratings vizează costul finanțării statului, care a intrat într-o perioadă de creștere. Alexandru Nazare a admis că România plătește mai mult pentru împrumuturi, însă a respins orice temere privind riscul de neplată a pensiilor sau a salariilor. Ministrul subliniază că stabilizarea politică este un factor esențial pentru controlarea acestor costuri de finanțare care sunt influențate de factori atât interni, cât și externi.
În prezent, România deține ratingul BBB- cu perspectivă negativă, fiind la limita categoriei recomandate investițiilor. Dacă ratingul ar scădea la BB+, investitorii instituționali cu reguli stricte ar putea fi obligați să renunțe la deținerea titlurilor de stat românești. Această situație ar pune o presiune suplimentară asupra costurilor de împrumut, într-un context în care statul are nevoie de finanțări masive pentru acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei existente.
Evaluarea S&P vine într-un moment în care alte agenții de rating, precum Fitch și Moody's, au menținut deja România în categoria investment grade. Decizia de la începutul lunii octombrie este considerată ultimul mare test de rating pentru țara română din acest an. Agenția va analiza nu doar cifrele bugetare actuale, ci și capacitatea instituțională de a menține consolidarea fiscală și de a adopta politici credibile pe termen lung, inclusiv pentru anul 2027.