S&P Global Ratings este așteptată să publice, pe 2 octombrie, noua evaluare a ratingului de credit pentru România. În prezent, țara se află la nivelul „BBB-”, care reprezintă ultima treaptă de grad de investiție înainte de categoria speculativă. Agenția urmărește cu atenție capacitatea Guvernului de a gestiona deficitul fiscal și de a atrage fondurile europene, elemente esențiale pentru stabilitatea economică a țării.
Analistii S&P vor fi prezenți la București la finalul săptămânii viitoare pentru discuții cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și ai BNR. Decizia finală nu este luată de un singur specialist, ci de un comitet care analizează cinci componente: instituțională, economică, externă, fiscală și monetară. Procesul include examinarea indicatorilor precum datoria publică, dobânzile de stat și necesarul de finanțare externă, evitând fluctuațiile de piață pe termen scurt.
În ceea ce privește climatul politic, agenția subliniază că nu analizează disputele dintre partide, ci efectele acestora asupra deciziilor economice. Un blocaj politic prelungit este considerat un risc major, deoarece ar putea împiedica Guvernul să reducă deficitul fiscal în anul 2027. Capacitatea de a implementa măsurile anunțate și de a asigura o execuție transparentă a politicilor publice sunt criterii esențiale în evaluarea instituțională.
Un al doilea factor critic este gestionarea fondurilor europene, care pot susține investițiile și creșterea economică. S&P avertizează că o absorbție deficitară a banilor UE în perioada 2026-2027 ar putea limita potențialul de creștere și ar putea complica consolidarea fiscală. Dacă fluxurile de fonduri estimate nu sunt atrase, riscurile legate de balanța de plăți ar putea fi amplificate semnificativ.
În prezent, România se află la limita gradului de investiție, având o perspectivă negativă asupra ratingului. Această situație a fost menționată și de Fitch, care a păstrat evaluarea la „BBB-” în luna august, după ce autoritățile române au contestat o decizie inițială de retrogradare. O coborâre sub acest nivel ar plasa România în categoria de rating „junk”, afectând accesul la finanțare pe piețele internaționale.
Evaluările de rating suveran sunt instrumente utilizate de investitori pentru a determina riscul de neplată al unei țări. Acestea se bazează pe analiza stabilității macroeconomice și a capacității de gestionare a datoriei publice. În contextul european, capacitatea de absorbție a fondurilor structurale rămâne un indicator cheie pentru stabilitatea fiscală a statelor membre, influențând direct încrederea investitorilor străini.