Eugen Tomac va fi a patra nominalizare făcută de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, conform informațiilor furnizate de sursele EVZ. Decizia șefului statului a fost luată în urma consultărilor desfășurate luni la Palatul Cotroceni cu reprezentanții partidelor parlamentare. Această nouă propunere vine într-un moment de continuitate a crizei politice, după ce precedentele încercări de a forma un Guvern nu au avut succes în Parlament.
Situația actuală este rezultatul unei perioade de instabilitate care a început pe 5 mai 2026, momentul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. De la acel eveniment, Nicușor Dan a făcut trei propuneri succesive pentru conducerea Executivului, însă niciuna nu a reușit să ducă la instalarea unui nou Guvern. Primele două candidate desemnate de președinte au fost Eugen Tomac și Adrian Veștea, urmate de Siegfried Mureșan.
Prima încercare a lui Eugen Tomac a avut loc pe 4 iunie 2026, când acesta a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru. Totuși, pe 14 iunie, Tomac și-a depus mandatul deoarece nu a reușit să contureze o majoritate parlamentară capabilă să susțină viitorul Guvern. Din acest motiv, candidatura sa nu a mai ajuns la votul de învestitură, iar Nicușor Dan a semnat imediat decretul de revocare a desemnării sale pentru a-l nominaliza pe Adrian Veștea.
Candidatura lui Adrian Veștea a ajuns la votul de învestitură pe 22 iunie, prezentând un program de guvernare și o echipă de cabinet. Rezultatul votului a fost de 189 de voturi „pentru” și 23 de voturi „împotrivă”, din un total de 212 voturi exprimate. Deoarece pentru instalarea Executivului erau necesare cel puțin 233 de voturi favorabile, propunerea a fost respinsă, ceea ce a dus la negocieri politice de lungă durată.
Ultima propunere înainte de această revenire a fost a europarlamentarului PNL Siegfried Mureșan, desemnat pe 17 septembrie. Cabinetul propus de acesta a fost votat pe 30 septembrie, obținând 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, din 197 de voturi valabil exprimate. Această cifră a fost cu 51 de voturi mai mică decât pragul necesar de 233 de voturi pentru învestire, în condițiile în care parlamentarii AUR au fost absenți, iar cei din PSD au participat fără a vota.
Această criză de guvernare se înscrie într-un context de instabilitate politică ce afectează funcționarea instituțiilor de stat de la demiterea Guvernului Bolojan. Deși procesul de formare a unei majorități parlamentare a durat luni de zile, consultările de la Palatul Cotroceni rămân singura cale de a debloca numirea unui premier. Nicușor Dan a convocat o nouă rundă de discuții pentru 5 octombrie pentru a finaliza procesul de desemnare.