Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan a fost respins de Parlament miercuri, 30 septembrie, marcând a treia încercare eșuată de formare a unui executiv. În cadrul votului de învestitură, proiectul a obținut doar 182 de voturi favorabile, deși erau necesare 233 de susțineri pentru a asigura majoritatea. Din totalul de 197 de parlamentari care au participat la procedură, 15 au votat împotriva propunerii lui Siegfried Mureșan, care a beneficiat de sprijinul partidelor PNL, USR și UDMR.
Procesul de susținere pentru Siegfried Mureșan a început oficial pe 26 iunie, când PNL, USR și UDMR au convenit să îl susțină pentru funcția de prim-ministru. Desemnarea sa oficială de către președintele Nicușor Dan a avut loc pe 17 septembrie, după o perioadă lungă de negocieri între partide și analize ale președintelui. Nicușor Dan a explicat la acea vreme că Siegfried Mureșan a fost persoana cu cele mai multe susțineri în cadrul consultărilor, în ciuda lipsei unei majorități parlamentare clare.
Înainte de acest eveniment, Adrian Veștea a reprezentat al doilea eșec din această serie de desemnări. Premierul desemnat, care este președinte CJ Brașov și membru PNL, a fost votat pe 22 iunie, dar a obținut doar 189 de voturi, fiind respins de Parlament. Desemnarea sa a fost marcată de controverse interne în PNL, prim-ministrul demis Ilie Bolojan acuzând că procesul a fost un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului, fără consultări prealabile cu conducerea acestuia.
Primul candidat din această succesiune de eșecuri a fost Eugen Tomac, care a ales să își retragă mandatul de premier desemnat pe 14 iunie. Deși inițial ideea unui guvern de tehnocrați a fost primită cu deschidere, pozițiile partidelor s-au schimbat în timpul negocierilor. Eugen Tomac a realizat rapid că nu va putea aduna cele 234 de voturi necesare pentru învestire și s-a retras înainte de a prezenta echipa de miniștri sau programul de guvernare, după ce AUR și UDMR au adoptat poziții diferite.
Situația politică a fost influențată de pozițiile partidelor: PSD a reclamat lipsa de consultări privind structura Guvernului, în timp ce PNL a refuzat un premier care nu provenea din rândul lor. AUR s-a poziționat de la început ca un partid care solicită alegeri anticipate și care nu va vota un guvern din care face parte. Această instabilitate a dus la o criză politică ce persistă de 149 de zile, de la căderea guvernului Bolojan.
Această perioadă de instabilitate politică și dificultatea de a forma o majoritate de guvernare survine într-un context de tensiuni legislative și administrative. În acest interval, discuțiile privind direcția societății și implicarea mediului universitar în dezbaterea publică au fost ridicate de Nicușor Dan, însă procesul de formare a unui executiv rămâne blocat în Parlament.