Eșecul învestiturii Guvernului condus de Siegfried Mureșan a deschis calea către organizarea alegerilor parlamentare anticipate în România. După ce acesta nu a reușit să obțină majoritatea necesară în Parlament, Nicușor Dan devine singura autoritate care poate decide dacă se ajunge la scrutinul anticipat. Decizia președintelui este condiționată de respectarea strictă a prevederilor constituționale privind dizolvarea Parlamentului în situații de criză politică.
Procesul de formare a unui nou Executiv a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai. Această demitere a avut loc în urma unei moțiuni de cenzură depuse de AUR și PSD, care a fost adoptată cu 281 de voturi pentru. Ulterior, Nicușor Dan a încercat să instaleze un nou guvern prin două desemnări care au eșuat, prima fiind Eugen Tomac, care și-și depusese mandatul, iar a doua fiind Adrian Veștea.
Cabinetul propus de Adrian Veștea a primit pe 22 iunie doar 189 de voturi, fiind sub pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire. În acea ședință, parlamentarii de la PNL, USR și UDMR au ales să nu voteze și să părăsească sala, o decizie similară fiind luată și de AUR. După 135 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan, președintele a chemat partidele la consultări pe 16 septembrie pentru a găsi o soluție.
În cadrul negocierilor s-ar fi discutat propuneri precum cea a lui Sorin Grindeanu, susținut de PSD, sau cea a europarlamentarului Siegfried Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR. Siegfried Mureșan, desemnat de aripa liberală condusă de Ilie Bolojan, nu a reușit să obțină majoritatea necesară. Această situație îndeplinește criteriile constituționale pentru dizolvare, deoarece au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură și au trecut 60 de zile de la prima propunere.
Nicușor Dan a declarat că, deși nu exclude varianta alegerilor anticipate, consideră că acestea sunt „rele” pentru cetățeni și partide. Președintele a îndemnat partidele la dialog pentru a închide criza, menționând că dizolvarea Parlamentului implică luni de incertitudine. Totuși, în declarații anterioare, șeful statului a recunoscut că, în contextul actual, nu mai poate exclude posibilitatea organizării unui nou scrutin parlamentar pentru a rezolva blocajul politic.
Constituția României prevede că Parlamentul poate fi dizolvat doar o singură dată într-un an și nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui. În trecut, un scenariu similar de criză politică a fost întâlnit în 2009, când retragerea PSD de la guvernare a pus România în fața riscului alegerilor anticipate. Atunci, după eșecul unor propuneri de premier, s-a reușit formarea unui guvern condus de Emil Boc, evitând astfel organizarea unui scrutin anticipat.