Dumitru Chisăliță, președintele AEI, a subliniat necesitatea ca noul Program de Guvernare să pună în centru capacitatea economiei române de a transforma resursele în valoare reală. Conform analizei sale, discuțiile despre deficit, taxe sau pensii rămân incomplete dacă nu se abordează managementul ineficient al materialelor consumate. El susține că România nu poate atinge prosperitatea prin simpla creștere a consumului sau a cheltuielilor, ci prin obținerea unei valori adăugate mai mari din resursele utilizate.
Analiza datelor Eurostat evidențiază o stagnare alarmantă a productivității resurselor în România pe parcursul ultimului sfert de secol. În timp ce media Uniunii Europene a înregistrat o creștere de aproximativ 50%, România a revenit la nivelul de valoare economică pe kilogram de materiale din anul 2000. Comparativ cu alte țări, Polonia a înregistrat o creștere de 90%, iar Bulgaria de 40%, însă România a rămas în punctul de plecare, fără progres semnificativ în acest indicator.
Dumitru Chisăliță avertizează că Guvernul trebuie să identifice cauzele sărăciei prin combaterea risipei și modernizarea tehnologiilor, în loc să aplice subvenții care oferă doar o bunăstare temporară. El propune ca investițiile publice să fie evaluate prin rezultate concrete, precum reducerea costurilor de producție sau economisirea energiei, nu doar prin volumul de bani cheltuiți sau prin absorbția fondurilor europene. Statul trebuie să treacă de la un bilanț al plăților la un bilanț al rezultatelor economice.
În ceea ce privește sectorul energetic, președintele AEI solicită ca dezbaterea să includă valoarea adăugată obținută de întreprinderi din energia consumată. Sprijinul public pentru industrie ar trebui să fie condiționat de modernizare și de reducerea pierderilor, pentru a evita finanțarea repetată a unor vulnerabilități economice. Obiectivul final trebuie să fie o producție competitivă, care să genereze venituri și locuri de muncă sustenabile, nu doar o scădere artificială a indicatorilor de consum.
Noul Guvern este îndemnat să prezinte un diagnostic public și ținte măsurabile pentru a corecta ineficiențele economice. Dumitru Chisăliță subliniază că promisiunea unor venituri mai mari fără o creștere a capacității economice de a le susține este o strategie care amână problemele și înșală populația. O strategie coerentă trebuie să se concentreze pe prelucrarea locală, tehnologie și proiectare, pentru a evita exportul de materii prime fără valoare adăugată.
Indicatorul productivității resurselor, utilizat în această analiză, măsoară PIB-ul real raportat la consumul intern de materiale, incluzând materialele extrase intern, importurile și scădând exporturile. Această metrică oferă o imagine de ansamblu asupra eficienței cu care o economie utilizează resursele disponibile pentru a genera bogăție, fiind un element esențial pentru evaluarea competitivității naționale în contextul european.