Fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a reacționat la avertismentul privind riscul de a pierde 3,4 miliarde de euro din PNRR. Acesta susține că problemele de raportare și documentare care afectează ultimele două cereri de plată nu sunt fenomene noi. Conform declarațiilor sale, responsabilitatea pentru îndeplinirea jaloanelor necesare pentru atragerea acestor fonduri aparține direct ministerelor care implementează reformele și investițiile din planul de redresare.
Situația a fost prezentată de actuala conducere a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, unde ministrul Mihai Ghigiu a anunțat un risc major. Din cele 6,4 miliarde de euro care ar trebui atrase prin ultimele două cereri de plată, România estimează că va încasa inițial doar aproximativ 3 miliarde de euro. Această scădere este cauzată de faptul că aproximativ 38 de ținte și jaloane sunt acum sub marcaj de risc, afectând fluxul de finanțare.
Dragoș Pîslaru a identificat lipsa unui sistem informatic integrat pentru gestionarea programului în perioada 2021-2024 ca fiind cauza principală a dificultăților cronice. El a declarat că, din cauza acestei absențe, coordonarea asigurată de MIPE a devenit un exercițiu axat pe centralizarea hârtiilor, fără o eficiență reală. Întârzierile nu au apărut recent, ci s-au acumulat încă din cererea de plată numărul 2 și au devenit evidente în blocajele aferente cererii de plată numărul 3.
Fostul ministru a subliniat că documentele au fost transmise către Comisia Europeană pe baza asumării oficiale a ministerelor de linie. El susține că MIPE a preluat raportările de la ministerele responsabile la data de 31 august și le-a verificat în timpul disponibil. Pîslaru a menționat că echipele tehnice sunt similare între instituții, deci problemele nu pot fi explicate prin schimbarea personalului, ci prin capacitatea de a livra dovezile necesare.
Evaluarea lui Dragoș Pîslaru indică faptul că din cele 6,4 miliarde de euro rămase, aproape un miliard este deja pierdut din cauza jaloanelor ratate, precum decarbonizarea sau legea salarizării. Miza reală este atragerea a aproximativ 5,5 miliarde de euro sub formă de granturi, dintre care circa 3 miliarde de euro sunt considerate sigure. Pentru restul de 2,5 miliarde de euro, România trebuie să continue negocierile dure cu Comisia Europeană până pe 20 noiembrie.
Procesul de absorbție a fondurilor europene este critic pentru stabilitatea financiară a statului, având în vedere că România are alocate 20,1 miliarde de euro prin PNRR. Până în prezent, țara a încasat suma de 13,27 miliarde de euro. Termenul limită pentru implementarea tuturor reformelor și investițiilor asumate în relația cu Bruxelles este iminent, impunând o demonstrație clară de conformitate a documentației transmise.