Ministerul Muncii a comunicat că procesul de raportare a datelor salariale pentru anul 2025 a fost realizat de doar 7.435 de instituții din totalul de 13.465 de entități vizate de legea 153/2017. Această cifră reprezintă aproximativ 55% din numărul de instituții care aveau obligația legală de a transmite informațiile. Ministerul, condus interimar de Dragoș Pîslaru, a recunoscut că baza de date utilizată pentru centralizarea veniturilor personalului plătit din fonduri publice poate conține date eronate.
Conform procedurii stabilite prin Legea-cadru nr. 153/2017, autoritățile și instituțiile publice trebuie să transmită, anual, în perioada 1-30 octombrie, datele privind veniturile salariale. Raportarea se realizează prin intermediul formularului L153, pe baza Ordinului nr. 2.169/2018, referindu-se la veniturile aferente lunii septembrie. În contextul actual, cele 55% de instituții care au respectat termenul au raportat date pentru un număr de 697.566 de angajați, însă acest procent nu oferă o imagine completă asupra întregului personal bugetar.
Ministerul Muncii subliniază că există posibilitatea ca o parte din datele introduse în sistem să prezinte erori, deoarece Legea-cadru nr. 153/2017 nu prevede obligativitatea controlului sau validării acestor raportări. De asemenea, actul normativ nu stabilește nicio sancțiune pentru transmiterea unor informații eronate. Din aceste motive, instituția precizează că baza de date actuală nu poate fi utilizată ca o sursă de date statistice, deoarece nu este completată în scopul obținerii unor astfel de date.
În ciuda acestor deficiențe de date, președintele Nicușor Dan a declarat că partidele politice și-au asumat adoptarea legii salarizării până la sfârșitul acestui an. Reforma este un jalon important în PNRR, însă procesul de negociere între partide a fost marcat de dificultăți. Nicușor Dan a menționat că PSD, PNL, USR și UDMR au asumat responsabilitatea pentru ca noua legislație să fie finalizată în acest termen, în ciuda lipsei unei imagini complete asupra sistemului salarial.
Legea salarizării vizează personalul din Parlament, Administrația Prezidențială, Guvern, ministere, autoritățile judecătorești și unitățile teritoriale finanțate din bugetul de stat sau local. Totuși, anumite entități sunt exceptate de la aceste obligații, precum Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară sau Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei. De asemenea, prevederile nu se aplică instituțiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Situația raportărilor incomplete afectează planificarea reformelor salariale, având în vedere volumul mare de bugetari din România. Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, în luna iulie 2026, numărul total de bugetari din instituțiile și autoritățile publice era de 1.266.488 de persoane. Această discrepanță între numărul de angajați raportați și totalul efectiv de personal evidențiază dificultatea de a obține o bază de date precisă pentru legislația propusă.