Curtea Constituțională a României analizează astăzi două sesizări care vizează conflicte juridice de natură constituțională. Prima dispută implică Guvernul și Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților, iar a doua vizează un conflict între Parlament și Guvern, declanșat de emiterea Ordonanței de urgență privind Programul SAFE. Ambele cazuri au implicații financiare și de separare a puterilor de stat.
Guvernul, condus de premierul interimar Ilie Bolojan, a sesizat Curtea după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat în primă instanță o acțiune pentru neplata restanțelor salariale. Magistrații și-au mărit salariile prin decizii judecătorești, ignorând legile de salarizare, ceea ce generează un impact bugetar de miliarde de lei. Ilie Bolojan susține că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară, depășindu-și competența constituțională.
Conflictul financiar este extrem de ridicat, deoarece Înalta Curte de Casație a solicitat obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei. La această sumă se adaugă penalități de 1% pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, echivalentul a 9 milioane de euro. În plus, există sume de aproximativ 3 miliarde de lei în zona de Parchet. Ministerul de Finanțe consideră că plata acestor restanțe ar aduce atingere echilibrului puterilor în stat.
În paralel, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a solicitat Curții să constate un conflict între Parlament și Guvern privind Ordonanța de urgență nr. 38/2026. Sorin Grindeanu susține că Guvernul a acționat neconstituțional adoptând reglementări pentru Programul SAFE în momentul în care nu mai era abilitat să exercite competențe de legiferare delegată, după retragerea încrederii prin moțiune de cenzură. Guvernul ar fi transformat astfel autoritatea sa într-una concurentă cu Parlamentul.
Sesizarea lui Sorin Grindeanu subliniază că Guvernul a extins substanțial proiectul ordonanței prin adăugarea a 12 articole noi chiar în ziua votării moțiunii de cenzură. Conform documentelor, Guvernul a anticipat și a substituit rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului. Această conduită este considerată o încălcare a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, singura autoritate legiuitoare a țării, afectând echilibrul dintre puterile statului.
Aceste proceduri juridice se încadrează într-un context de tensiuni între instituțiile statului, unde deciziile Curții Constituționale sunt așteptate pentru a stabili limitele de competență. Disputa privind salariile magistraților și cea privind Ordonanța SAFE reprezintă două puncte de cotitură pentru gestionarea bugetului de stat și pentru respectarea procedurilor de legiferare în perioada de interimat a Guvernului.