Programul de Guvernare al viitoarei administrații trebuie să pună în centrul discuțiilor gestionarea resurselor naționale pentru a combate sărăcia. Dumitru Chisăliță, președintele AEI, subliniază necesitatea unei analize profunde asupra modului în care România utilizează materialele consumate. Problema centrală vizează faptul că, după un sfert de secol de creștere economică, valoarea produsă pentru fiecare kilogram de materiale rămâne constantă, indicând o stagnare a productivității resurselor.
Datele furnizate de Eurostat relevă o diferență majoră de performanță între România și restul Europei. În timp ce media Uniunii Europene a înregistrat o creștere de aproximativ 50% a productivității resurselor, România a stagnat. Mai mult, indicatorul care măsoară PIB-ul real raportat la consumul intern de materiale — incluzând materialele extrase intern, importurile și minus exporturile — arată că țara a revenit practic la punctul de plecare din anul 2000.
Guvernul trebuie să identifice cauzele acestui fenomen, care pot include risipa de resurse, managementul ineficient sau utilizarea tehnologiilor slabe. Dumitru Chisăliță argumentează că este esențial să se treacă de la oferirea de subvenții și ajutoare care produc o bunăstare temporară, la o strategie de modernizare. Obiectivul principal trebuie să fie creșterea valorii adăugate prin prelucrare, tehnologie și proiectare, evitând exportul de materii prime fără procesare.
Investițiile statului și absorbția fondurilor europene nu trebuie evaluate doar prin suma cheltuită, ci prin rezultate concrete. Dumitru Chisăliță solicită un bilanț al rezultatelor, nu doar al plăților, verificând dacă proiectele reduc costurile de producție sau economisesc energie. În sectorul energetic, sprijinul public pentru industrie ar trebui condiționat de modernizare și de reducerea pierderilor, pentru a nu finanța repetat vulnerabilități economice.
Eficiența resurselor trebuie legată direct de veniturile populației și de calitatea serviciilor publice. Dumitru Chisăliță avertizează că promisiunea unor venituri mai mari fără o creștere a capacității economice este o strategie nesustenabilă. Noul Guvern ar trebui să prezinte un diagnostic public cu ținte măsurabile, explicând clar unde se consumă resursele ineficient și ce măsuri concrete vor fi luate pentru a asigura locuri de muncă sustenabile.
Indicatorul productivității resurselor este un instrument economic care permite evaluarea eficienței cu care o țară transformă inputurile materiale în valoare economică (PIB). Acesta oferă o imagine clară asupra sustenabilității creșterii, evidențiind dacă o economie progresează prin inovație sau dacă doar consumă mai multe resurse pentru a obține rezultate similare, un aspect critic pentru competitivitatea în cadrul Uniunii Europene.