Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și a aprobat, în ședința din 7 septembrie 2026, noul Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR). Acest document strategic stabilește direcțiile de achiziții pentru perioada 2027-2036, definind prioritățile de dotare pentru apărarea națională. Decizia este luată într-un context de securitate regională schimbat, la patru ani de la conflictul din Ucraina, țară cu care România împarte cea mai lungă graniță.
Planul de înzestrare se bazează pe o structură de finanțare care prevede 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise, precum achiziții și operare, plus 1,5% din PIB pentru cheltuieli conexe, inclusiv cibersecuritate și infrastructură de dublă utilizare. Actualizarea acestui document se face anual, luând în calcul evoluția mediului de securitate, lecțiile din conflictele recente și obiectivele de capabilități asumate în cadrul NATO. Se pune un accent deosebit pe resursele financiare alocate pentru fiecare program de dotare în următorii zece ani.
În cadrul capabilităților de angajare, accentul cade pe dotarea cu echipamente de tip NATO, precum transportorul blindat TBT Piranha 5, produs la Uzina Mecanică București sub licență elvețiană. Lista include vehicule tactice ușoare JLTV-FOS, vehicule amfibii AAV-7, mașini de luptă a infanteriei pe șenile (MLI) și tancuri de luptă. De asemenea, sunt prevăzute achiziții de sisteme de artilerie cu mobilitate mare, precum HIMARS, precum și modernizarea navelor de mare tonaj și a fregatelor.
Protecția spațiului aerian și a terestru este asigurată prin sisteme precum PATRIOT pentru rază mare, sau sistemele SHORAD și VSHORAD pentru rază scurtă și foarte scurtă. România investește în tehnologii de contracare a dronelor (C-UAS) și în sisteme de interceptare a proiectilelor și rachetelor (C-RAM). Planul cuprinde și dotări pentru protecția împotriva amenințărilor CBRN, precum și sisteme de apărare cibernetică, esențiale pentru reziliența infrastructurii de comandă și control.
O parte semnificativă a investițiilor vizează tehnologia de informații și supraveghere, incluzând senzori ISR, radare și sisteme de monitorizare terestră (UGS). Se pune accent pe capacitățile de comandă și control (C3), prin implementarea punctelor de comandă la nivel de brigadă și a sistemelor de comunicații digitale pentru unitățile de nivel batalion. Planul include și dezvoltarea unui satelit militar propriu de comunicații, alături de diverse sisteme de monitorizare pasivă a spațiului aerian.
Proiectul de înzestrare include și 22 de proiecte finanțate prin SAFE, de la sisteme de simulare reală integrată până la drone de dimensiuni mici. Printre acestea se numără și dezvoltarea de sisteme de drone produse în colaborare, destinate suportului pentru Ucraina. Această strategie de dotare este esențială pentru îndelinirea obligațiilor asumate de România în cadrul NATO și al Uniunii Europene, asigurând modernizarea forțelor armate pe termen lung.