Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat, în ședința din 7 septembrie 2026, noul Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR). Acest document strategic stabilește direcțiile de achiziții pentru perioada 2027-2036, vizând consolidarea capacităților militare naționale. Decizia este luată într-un context de securitate regională instabile, marcat de conflictul din Ucraina, care a impus o reevaluarea necesităților de apărare și de reacție rapidă a forțelor române.
Planul pune un accent major pe dezvoltarea unor capabilități de angajare și protecție, incluzând echipamente precum avioanele multirol F-35 și F-16, sistemul de rachete HIMARS și transportorul blindat TBT Piranha 5. România urmărește să dețină tehnologii avansate, de la sisteme de apărare antiaeriană PATRIOT și SHORAD, până la drone de tip „loitering” și sisteme de monitorizare prin sateliți militari. Obiectivul este ca armata să poată răspunde eficient atât la amenințări convenționale, cât și la noi tipuri de conflicte moderne.
O componentă esențială a acestui proces de modernizare este instrumentul european SAFE (Security Action for Europe), prin care sunt finanțate investiții în industria de apărare. România are planificate 22 de proiecte în cadrul acestui program, dintre care 14 sunt deja semnate. Această strategie de finanțare este susținută de un angajament financiar major, care prevede alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035, conform deciziilor de la Summitul NATO de la Haga și Ankara.
Din totalul sumei de 16,68 miliarde euro alocate prin instrumentul SAFE de către Comisia Europeană, aproximativ 9,7 miliarde euro sunt destinate Ministerului Apărării Naționale. Această resursă europeană va fi completată de fonduri naționale pentru a asigura execuția proiectelor de înzestrare. Printre prioritățile de achiziție se numără și sisteme de monitorizare prin sateliți ISR, tehnologii de război electronic și sistime de protecție cibernetică, pentru a asigura o infrastructură de comandă și control digitală.
În cadrul acestor programe, România vizează și dezvoltarea unor capabilități de proiecție și susținere, utilizând avioane de transport precum C-130H și C-27J Spartan. De asemenea, sunt prevăzute investiții în sisteme autonome subactice și de suprafață pentru Forțele Navale, precum și în tehnologii de supraveghere pasivă a spațiului aerian. Această abordare integrată urmărește să asigure atât mobilitatea trupelor, cât și capacitatea de a opera în medii complexe, de la apărarea de coastă până la securitatea spațiului informațional.
Această strategie de înzestrare se înscrie într-un context de reevaluare a securității de frontieră, având în vedere proximitatea cu zona de conflict din Ucraina. În acest context, necesitatea de a avea o industrie de apărare capabilă să susțină rapid necesarul de muniție și echipamente devine critică. Modernizarea forțelor este susținută de angajamentele de la Summitul NATO, unde România s-a reconfirmat în dorința de a crește bugetele de apărare pentru a asigura reziliența națională și regională.