Situația operațională de la Centrala Nucleară de la Cernavodă rămâne una de incertitudine, lipsind o perspectivă clară privind redeschiderea Unităților 1 și 2. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că acest context poate exercita o presiune suplimentară asupra prețurilor la electricitate în perioada următoare. Anunțul a fost făcut în cadrul Conferinței anuale InvesTenergy, unde oficialul a analizat vulnerabilitățile sistemului energetic național.
Secretarul de stat a avertizat că prognoza pentru următoarele zece zile este foarte îngrijorătoare, subliniind că fiecare zi de întârziere aduce riscuri suplimentare pentru costul energiei. Deși sistemul energetic românesc a demonstrat o reziliență mai mare decât se anticipa, datorită contribuției Hidroelectrica, Complexului Energetic Oltenia și a mobilizării Transelectrica, situația de la Cernavodă este considerată un semnal de alarmă. Bușoi a menționat că este imperativ să se accelereze lucrările de pe brațul Bala al Dunării.
În ceea ce privește dezvoltarea viitoare, Cristian Bușoi a explicat că lucrările amânate de pe brațul Bala sunt condiția necesară pentru construcția Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Totodată, a menționat că investițiile în noile capacități nucleare vor implica un mecanism de tip Contract for Difference (CfD), ceea ce va genera costuri pentru consumatorii finali. Aceste cheltuieli trebuie însă evaluate în raport cu beneficiile oferite de producția în bandă și lipsa emisiilor de CO₂.
Pe partea de finanțare, România a utilizat peste 800 de milioane de euro prin PNRR pentru proiecte de regenerabile, stocare și hidrogen. Din Fondul pentru Modernizare, care are un volum estimat de aproximativ 12 miliarde de euro, circa 10 miliarde de euro sunt deja angajate în proiecte, precum cele ale Transelectrica sau ale Complexului Energetic Oltenia. Cristian Bușoi a indicat faptul că următoarea prioritate majoră trebuie să fie infrastructura de distribuție și rețelele de transport.
Legat de alte proiecte de infrastructură, secretarul de stat a precizat că managementul Romgaz și-a asumat finalizarea investiției la centrala de la Iernut până la sfârșitul anului 2026. Aceasta ar putea începe să funcționeze în primul trimestru al anului viitor. Mesajul central transmis de oficial a fost transformarea vulnerabilității actuale într-un motor pentru investiții în nuclear, rețele și capacități noi, asigurând proiecte bancabile și sustenabile pe termen lung.
Contextul actual al securității energetice în România este marcat de monitorizarea atentă a prețurilor la energie, în condiții de volatilitate pe piețele europene. Deși există îngrijorări legate de prețuri din cauza situației de la Cernavodă, oficialii au menționat anterior că nu există, în acest moment, un risc iminent privind lipsa de electricitate în țară, punând accent pe capacitatea de gestionare a sistemului prin diverse surse de producție.