Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar cash din acest an ar putea atinge ținta de 6,25% din PIB. Această prognoză vine într-un context marcat de o rectificare bugetară efectuată cu întârziere, cauzată de o criză politică majoră. Această situație a generat incertitudine și a afectat evoluția economiei, alimentând în același timp aversiunea față de risc și diminuând investițiile străine directe în economia națională.
Rectificarea bugetară are ca scop principal asigurarea fondurilor pentru activitatea unor ordonatori principali de credite până la sfârșitul anului. Această măsură este esențială pentru continuitatea acordării medicamentelor, materialelor și serviciilor medicale, precum și pentru susținerea programelor destinate elevilor și persoanelor cu handicap grav. Totodată, procesul va permite achitarea plăților restante înregistrate de unitățile administrativ-teritoriale, inclusiv de spitalele publice finanțate din bugetul local.
Deficitul cash anunțat de Ministerul Finanțelor pentru primele nouă luni este de 3,8% din PIB, o cifră mult mai mică față de 5,35% înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, Consiliul Fiscal avertizează că acest indicator trebuie analizat cu atenție în raport cu eventualele întârzieri de plată. Acestea pot include facturi din programul Anghel Saligny, rambursări la plata TVA sau obligații apărute intempestiv, precum sumele câștigate de magistrați în instanță.
Criza politică a îngreunat semnificativ emiterea de obligațiuni ale României, afectând fluxurile de lichidități necesare statului. Consiliul Fiscal subliniază că România are un test de credibilitate în 2026 pentru a evita depunctarea ratingului suveran. Dacă procesul de consolidare fiscală întâmpină blocaje, riscul de retrogradare devine iminent. Instituția a menționat că instalarea unui guvern cu puteri depline a fost absolut necesară pentru a evita amplificarea incertitudinilor economice.
O sursă majoră de risc pentru execuția bugetară este reprezentată de absorbția fondurilor europene și de posibilele șocuri externe. Bugetul pentru anul 2026 se bazează pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR, în sumă de circa 8 miliarde euro. În acest context, încasarea sumelor aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor efectuate și pentru respectarea țintei de deficit bugetar stabilită.
Evoluția deficitului bugetar este strâns monitorizată de Comisia Europeană și de agențiile de rating internaționale. În cadrul procedurii de deficit excesiv, respectarea angajamentelor se judecă prin prisma deficitului calculat după metodologia europeană (ESA). Spre deosebire de execuția cash, care este disponibilă lunar, calculul deficitului ESA este definitivat abia după încheierea anului calendaristic, fiind influențat de înregistrarea veniturilor și cheltuielilor pe bază de angajamente.