Fostul vicepremier Oana Gheorghiu a declanșat o dispută politică aprinsă cu ministrul Economiei, Daniel Zamfir, în urma anunțului Guvernului privind negocierile pentru un parteneriat cu o companie aeriană din regiunea Golfului. Gheorghiu acuză PSD de utilizarea unor standarde duble în gestionarea companiilor de stat, amintind că partidul a criticat dur planurile Guvernului Bolojan de a lista pachete minoritare la bursă. Această situație apare în contextul discuțiilor avansate pentru atragerea unui investitor strategic în operatorul aerian național.
Oana Gheorghiu a criticat dur ceea ce a numit „ipocrizie ridicată la grad de artă”, susținând că PSD a folosit retorica de tipul „nu ne vindem țara” pentru a dărâma Guvernul Bolojan. Ea a subliniat că, în timp ce fostul guvernament era acuzat de vânzări frauduloase ale averii statului, actualul Guvern negociază cu companii arabe fără a oferi detalii despre nume, condiții sau procente. Fostul vicepremier a menționat că discuțiile sunt confirmate de Marian Neacșu, care a indicat existența unor negocieri avansate cu un operator din Golful Persic.
Ministrul Daniel Zamfir a respins categoric aceste acuzații, susținând că situația TAROM este fundamental diferită de cea a companiilor profitabile pe care Guvernul Bolojan intenționa să le listeze. Zamfir a explicat că TAROM este o companie comercială care operează în pierderi, spre deosebire de entitățile cu rol strategic și profitabile pe care acestea ar fi vrut să le vândă sub prețul pieței. Conform ministrului, programul de guvernare prevede restructurarea companiei și organizarea, în anul 2027, unei proceduri transparente pentru atragerea unui investitor strategic.
Conflictul s-a intensificat prin acuzații reciproce de sabotaj și lipsă de onestitate. Daniel Zamfir a atacat-o pe Oana Gheorghiu, susținând că aceasta ar fi încercat să influențeze decizii publice în favoarea unor persoane apropiate și că a sabotat redresarea TAROM, făcând referire la o discuție cu fostul director al companiei, Bogdan Costaș. Ministrul a declarat că aducerea de capital în țară nu poate fi comparată cu vânzarea țării, menționând că legea promovată de el permite exceptarea societăților cu pierderi de la interdicția de vânzare.
Situația financiară a TAROM este una critică, conform datelor Ministerului Finanțelor, compania înregistrând în 2025 o pierdere netă de 288,1 milioane de lei, deși în 2024 raportase un profit de 286,9 milioane de lei. În contrast, Compania Națională Aeroporturi București a generat un profit net de 789,7 milioane de lei în același an. Guvernul analizează și posibilitatea unei fuziuni între TAROM și CNAB, precum și creșterea participației statului împreună cu un investitor român pentru a stabiliza operatorul aerian.
Disputa politică reflectă tensiunile de fond privind gestionarea activelor strategice ale statului român. În perioada recentă, deciziile privind companiile de stat și proiectele de infrastructură au fost subiecte de conflict intens între partidele de guvernare și opoziție. Această evoluție vine într-un context în care managementul companiilor naționale este supus unei supravegeri riguroase, având în vedere impactul direct asupra securității economice și a stabilității financiare a țării.