Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a criticat personalul didactic pentru ceea ce a numit „goana după diplome”, propunând în același timp modificarea sistemului de acordare a gradațiilor de merit. Această declarație vine într-un context în care profesorii sunt obligați prin lege să acumuleze un număr de credite de studii transferabile europene (ECTS) pentru a-și menține sau a-și crește veniturile. Tensiunile au crescut după ce ministrul a susținut că procesul de formare nu este unul real, ci vizează doar obținerea de documente.
Conform noilor reglementări care intră în vigoare din 2025, profesorii trebuie să acumuleze între 15 și 90 de credite ECTS la fiecare cinci ani de activitate. Această obligație este prevăzută în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și este reglementată prin metodologia adoptată prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 3.986/2025. Sistemul impune ca personalul didactic să participe cel puțin o dată la doi ani la un program de formare continuă acreditat, conform planurilor stabilite la nivelul unităților de învățământ.
Metodologia de distribuție a creditelor prevede criterii specifice pentru respectarea competențelor prioritare și a nevoilor de formare identificate la nivel local sau național. Finanțarea acestor programe provine din bugetul Casei Corpului Didactic (CCD), din fonduri speciale ale unităților de învățământ sau din sume defalcate din bugetul statului prin bugetele locale. Profesorii susțin că acest mecanism a creat o „industrie” care direcționează banii publici către universități și alte instituții, obligându-i pe cadrele didactice să caute cursuri pentru a obține creditele necesare.
Mihai Dimian a declarat, în urma prezentării rezultatelor testelor PISA 2025, că insistă ca formarea să fie una reală și nu doar o activitate de obținere a unor diplome. Ministrul a afirmat că sistemul actual de acordare a gradațiilor de merit trebuie schimbat, deoarece acesta nu garantează îmbunătățirea calității actului didactic. Această poziție a provocat revolta profesorilor, care consideră că nu ei au creat acest sistem, ci au fost victimele unor reglementări legislative impuse de Guvern.
În cadrul acestui sistem de formare, profesorii sunt obligați să urmeze chiar și cursuri de prim ajutor sau de formare a adulților pentru a îndeplini cerințele de creditare. Criticile venite din partea cadrelor didactice și a directorilor de școli subliniază necesitatea unor programe de perfecționare care să fie cu adevărat relevante pentru practica de la clasă. În prezent, există temeri că modificările propuse vor duce la o scădere a veniturilor, având în vedere că gradațiile de merit sunt strâns legate de aceste diplome.
Sistemul de formare continuă din România a fost integrat în cadrul legislației privind învățământul preuniversitar pentru a asigura dezvoltarea carierei didactice. Această structură de acumulare a creditelor ECTS este utilizată pentru a ierarhiza performanța și pentru a permite accesul la noi specializări în cadrul sistemului de învățământ. Implementarea acestor norme vizează, teoretic, creșterea calității predării prin obligarea personalului să rămână actualizat profesional prin programe acreditate.