Curtea Constituțională a României va pronunța miercuri asupra unei sesizări depuse de premierul interimar, Ilie Bolojan, privind un conflict juridic de natură constituțională. Disputa este între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție și vizează plata unor restanțe salariale datorate magistraților. Această situație a apărut după ce instanța supremă a câștigat în primă instanță un proces împotriva Guvernului pentru drepturi bănești rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Ilie Bolojan, premierul interimar, a argumentat că instanța de judecată a depășit propriile atribuții în relația cu restul puterilor statului. Conform sesizării, instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Premierul interimar susține că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea necesară pentru a decide modul de distribuire a banilor publici dintr-un buget general consolidat, obligând astfel Guvernul să aloce sume specifice pentru un singur sector.
Conflictul a fost declanșat de decizia Curții de Apel București din data de 5 mai, care a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achitie drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare. Această decizie juridică impune Guvernului să execute plata în termen de 10 zile de la data la care sentința devine definitivă, sub sancțiunea unor penalități financiare semnificative.
Suma totală a restanțelor salariale câștigate în instanță este estimată de premierul interimar, Ilie Bolojan, la 4,8 miliarde de lei. În cazul în care plata nu este efectuată la timp, decizia prevede penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, ceea ce înseamnă 48 de milioane de lei. În plus, se aplică o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, fapt ce perturbă direct echilibrul bugetar național.
Ilie Bolojan a declarat că această acțiune a instanței reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului. Premierul interimar subliniază că decizia de a impune astfel de plăți afectează gestionarea resurselor publice. Sesizarea la Curtea Constituțională urmărește să clarifice limitele de competență dintre puterea judecătorească și cea a Guvernului în ceea ce privește deciziile de natură financiară și bugetară ale statului român.
În cadrul sistemului juridic românesc, conflictele de competență dintre instituțiile statului sunt soluționate de Curtea Constituțională pentru a asigura respectarea separării puterilor. Deciziile instanțelor de judecată care impun modificări bugetare pot genera tensiuni între executiv și justiție, mai ales atunci când sumele implicate sunt de ordinul miliardelor de lei și necesită reajustări ale bugetului de stat.