Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Această măsură a fost luată în urma procesului în care instanța supremă a câștigat în primă instanță împotriva Guvernului, solicitând plata unor restanțe salariale. Conflictul a apărut după ce magistrații au obținut drepturi financiare prin procese, reprezentând majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Prim-ministrul Bolojan a explicat că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Conform juriștilor Guvernului, autoritatea judecătorească își depășește sfera de competență prin decizia de a impune distribuirea banilor publici. Bolojan susține că elaborarea bugetului de stat și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale executivului și legislativului, conform Legii 500 din 2002 și Codului administrativ.
Conflictul financiar a fost declanșat după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei. Această sumă vizează restanțe salariale și penalități, iar la aceasta se adaugă aproximativ 3 miliarde de lei pentru zona de Parchet. Instanța a impus și penalități de 1% pe zi din suma respectivă, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, echivalentul a circa 9 milioane de euro.
Ministerul de Finanțe a avertizat că o astfel de decizie judiciară ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat. Acțiunea a fost soluționată rapid de Curtea de Apel București, care a admis cererea introdusă de Lia Savonea, președintele Înaltei Curți. Decizia obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificarea bugetară, respectând termenele stabilite de instanță.
Instanța a stabilit că executarea deciziei trebuie realizată în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. În cazul întârzierii, Guvernul se confruntă cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi. Această situație pune sub presiune echilibrul bugetar național, Guvernul considerând că decizia reprezintă o ingerință directă în activitatea sa.
Conflictul juridic se încadrează într-un cadru de tensiuni privind competențele instituțiilor statului în gestionarea fondurilor publice. În România, separarea puterilor este un principiu constituțional care limitează capacitatea instanțelor de a impune decizii de natură strict bugetară. Această dispută între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție pune în discuție modul în care sunt alocate resursele din bugetul general consolidat.