Alocările bugetare ale Guvernului României pentru sectorul de cercetare și inovare au înregistrat o scădere fără precedent în anul 2025. Pentru prima dată în ultimele două decenii, procentul direcționat către acest domeniu strategic a coborât sub pragul psihologic de 0,1% din Produsul Intern Brut. Cu o valoare de doar 0,09% din PIB, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană, fiind situată la o distanță semnificativă de media europeană și de angajamentele internaționale asumate.
Datele oficiale publicate de Eurostat arată un declin cronic al investițiilor în tehnologie și știință. În timp ce restul statelor membre europene își sporesc resursele pentru a rămâne competitive, România taie sistematic din bugetele destinate laboratoarelor și institutelor naționale. Această scădere nu este un eveniment izolat, ci rezultatul unui deceniu de reduceri bugetare succesive, care conturează un tabloul de subfinanțare constantă a sectorului de cercetare și dezvoltare.
Analiza seriei statistice furnizate de Eurostat pentru perioada 2012–2025 evidențiază o tendință negativă continuă. Cel mai înalt nivel al alocărilor publice a fost atins în 2016, când România aloca 0,28% din PIB pentru cercetare, însă de atunci subfinanțarea s-a accentuat. În 2023, procentul a scăzut la 0,15%, iar în 2024 a ajuns la 0,12%, culminând cu cifra de 0,09% raportată pentru anul 2025, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din istoria recentă.
Comparația cu restul Europei subliniază izolarea bugetară a țării. Media alocărilor guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare la nivelul Uniunii Europene s-a situat la 0,69% din PIB în 2025, ceea ce înseamnă că media europeană este de peste șapte ori mai mare decât cea din România. Chiar și Malta, care ocupă penultul loc în clasament, a alocat în 2025 un procent de 0,17% din PIB, fiind aproape de două ori mai mare decât nivelul românesc.
Lucian Pintilie, directorul științific al Institutului Național pentru Fizica Materialelor (INCDFM), a criticat dur lipsa de viziune a decidenților politici. Acesta a declarat că este o situație rușinoasă ca o țară de mărimea României să fie complet deconectată de standardele europene de finanțare. Lucian Pintilie a avertizat că, fără măsuri de urgență, cercetarea românească riscă să devină nefuncțională și să piardă resurse umane înalt calificate în favoarea altor țări.
Evoluția acestor cifre contrazice țintele stabilite în cadrul Strategiei Lisabona, care prevedeau ca România să atingă un prag de investiții publice de 1% din PIB pentru cercetare încă din anul 2020. Deși în programele de guvernare, precum cel propus de Siegfried Mureșan, a fost inclusă asumarea acestui prag de 1%, în realitate diferența dintre promisiunile politice și alocările efective din legile bugetare continuă să crească.