Redeschiderea reactoarelor de la Cernavodă ar putea fi amânată până la jumătatea lunii octombrie, în funcție de evoluția prognozelor hidrologice. Această situație a fost comunicată de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, care a precizat că nivelul apei de la intrarea în țară și cel de la Cernavodă nu sunt încă suficiente pentru o funcționare sigură. În prezent, procesul de repornire este condiționat de disponibilitatea apei necesare pentru pompele de răcire ale celor două reactoare.
Situația actuală este descrisă de Cristian Bușoi ca fiind una rezervată, deoarece prognozele pentru următoarele zece zile indică un debit al Dunării în scădere. Deși au existat câteva zile cu creșteri ușoare, urmează scăderi importante care afectează capacitatea de a redeschide centrala nucleară. Secretarul de stat a subliniat că, deși nu există motive de alarmă pentru securitatea energetică, nivelul actual al apei nu permite redeschiderea unităților în luna septembrie.
Pentru a compensa lipsa producției de la Cernavodă, România apelează în principal la importurile de energie electrică. Cristian Bușoi a explicat faptul că, în perioadele cu vânt, producția eoliană a ajutat la reducerea importurilor, care au scăzut sub 1500 de megawați în momentele de vârf. Totuși, în momentele când producția eoliană este minimă, importurile au ajuns la niveluri de 2500 de megawați, fiind necesară și contribuția altor surse de energie.
Pe lângă importuri, sistemul energetic beneficiază de funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia și de utilizarea centralelor pe gaz, precum OMV Brazi și Iernutul vechi. Acestea din urmă au funcționat la capacitate maximă pentru a susține cererea. De asemenea, în timpul zilei, producția de energie solară a jucat un rol important în echilibrarea sistemului, înlocuind capacitățile care anterior permiteau exportul de surplus către Bulgaria.
Ministerul Energiei menționează că există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru a gestiona orice eventualitate care ar putea apărea. Deși situația este monitorizată strict, redeschiderea reactoarelor depinde exclusiv de prognozele de debit pentru următoarea perioadă. Cristian Bușoi a reiterat că decizia finală privind momentul repornirii va fi luată doar după ce nivelul apei va permite operațiunile de răcire în condiții de siguranță totală.
Gestionarea resurselor de apă și a debitului Dunării este un factor critic pentru funcționarea centralelor nucleare din România, deoarece acestea necesită un flux constant pentru răcire. În contextul fluctuațiilor de debit, stabilitatea sistemului energetic depinde de un mix între importuri, energie eoliană, solară și capacitățile termice de rezervă, pentru a evita riscurile de aprovizionare în perioadele de vârf de consum.