Cabinetul condus de Siegfried Mureșan se află miercuri, 30 septembrie, în fața votului de învestitură în cadrul unei ședințe comune a Camerei Deputaților și a Senatului. Premierul desemnat a prezentat în plenul Parlamentului viziunea sa de guvernare, subliniind dorința de a construi o Românie puternică atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în cadrul NATO. Procesul de vot începe la ora 13:00, într-un moment de mare tensiune politică.
Siegfried Mureșan propune un model de stat structurat pe patru piloni fundamentali: o Românie modernă, prosperă, dreaptă și sigură. În cadrul discursului, acesta a declarat că statul trebuie să lucreze pentru cetățean și să ofere motive de încredere, având ca obiectiv principal eliminarea risipei banilor publici. Premierul desemnat a menționat că fiecare leu administrat de stat reprezintă un leu câștigat prin munca românilor, promițând o guvernare bazată pe competențe.
Din punct de vedere fiscal, programul de guvernare vizează menținerea cotei unice și absența unor taxe sau impozite noi. Siegfried Mureșan a indicat că, imediat ce condițiile economice vor permite, se va urmări reducerea cotei de TVA la 19%. De asemenea, a anunțat că indexarea pensiilor și a alocațiilor va fi efectuată începând cu anul 2027. Guvernul propune o rectificare bugetară în primele 30 de zile de la învestire, menținând deficitul în limita de 6,2% din PIB.
Programul de guvernare, construit în cinci zile de către PNL, USR și UDMR, cuprinde 372 de măsuri și propune un Executiv format din 16 ministere și trei vicepremieri. Printre reformele majore se numără reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 405, limitarea numărului de secretari de stat și comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală. Siegfried Mureșan a subliniat nevoia de a sprijini companiile care produc în România prin lansarea programului de campioni regionali.
Pentru a obține învestirea, cabinetul are nevoie de minimum 233 de voturi, însă Siegfried Mureșan a recunoscut că dispune de aproximativ 200 de voturi certe. PSD și AUR au anunțat poziții opuse, social-democrații urmând să voteze împotrivă, în timp ce parlamentarii AUR nu vor fi prezenți. Situația este complicată de intenția de a reduce numărul de mandate parlamentare, o măsură care a generat nemulțumiri și în rândul reprezentanților minorităților naționale.
În cazul în care acest cabinet este respins, se va îndeplinit condiția constituțională pentru dizolvarea Parlamentului. După respingerea Cabinetului Veștea pe 22 iunie și retragerea mandatului lui Eugen Tomac, un al doilea vot eșuat ar putea deschide posibilitatea organizării alegerilor anticipate. Constituția permite președintelui să dizolve Parlamentul dacă, în termen de 60 de zile de la prima solicitare, nu se acordă votul de încredere după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură.