Guvernul a aprobat oficial bugetul de venituri și cheluieli pentru CFR Călători aplicabil anului 2026. Decizia vine după o perioadă de incertitudine de peste 250 de zile de la începutul anului, situație care a generat nemulțumiri în rândul sindicatelor din cadrul companiei. Reprezentanții angajaților au avertizat că lipsa finanțării ar putea duce la oprirea circulației trenurilor, dacă problema nu este soluționată la timp.
Compania anticipează venituri totale de 4,138 miliarde lei pentru anul 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 19,66% față de nivelul realizat în 2025. În același timp, cheltuielile totale sunt estimate la 4,113 miliarde lei, o valoare cu 18% mai mare decât în perioada precedentă. Un aspect semnificativ este scăderea subvențiilor, care sunt programate la 1,674 miliarde lei, o diminuare de 17,62% față de cifrele de la finele anului 2025.
Proiectul bugetar vizează trecerea de la o pierdere la un profit. CFR Călători estimează un rezultat brut pozitiv de 25 milioane lei pentru 2026, în contrast cu pierderea de 27,3 milioane lei înregistrată în 2025. Cifra de afaceri este programată la 1,338 miliarde lei, o creștere de 11,01% față de anul anterior. De asemenea, plățile restante sunt estimate la 70 milioane lei, în scădere cu 3,14% la finalul anului 2026.
Investițiile reprezintă un punct central al noului buget, fiind estimate la 1,132 miliarde lei. Această sumă indică o creștere masivă de 65,61% față de anul precedent, fiind acoperită integral din sursele de finanțare disponibile. Guvernul urmărește prin acest proces de eficientizare a resurselor să asigure rentabilitatea și echilibrul financiar al companiei. Creanțele restante sunt programate să scadă cu 64,93% față de nivelul din 2025, ajungând la 40 milioane lei.
Din punct de vedere al forței de muncă, numărul mediu de salariați este estimat la 10.126 de persoane pentru anul 2026. Această cifră indică o reducere a efectivului de personal, cu 66 de angajați mai puțini față de nivelul realizat în anul 2025. Obiectivul principal al autorităților rămâne menținerea stabilității operaționale în ciuda scăderii subvențiilor de la stat, într-un regim de gestionare a riscurilor financiare.
În perioada actuală, deciziile privind infrastructura și resursele energetice sunt sub observație, în contextul în care România explorează soluții pentru finanțarea noilor proiecte nucleare. Discuțiile cu partenerii europeni și americani subliniază importanța securității energetice și a investițiilor de lungă durată în infrastructura națională, într-un moment în care stabilitatea serviciilor publice rămâne un subiect de interes pentru administrația publică.