Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a criticat dur lipsa de intervenție a Guvernului în raport cu prețurile carburanților de pe piața din România. Acesta a declarat că, de patru luni de zile, nicio măsură nu a fost luată pentru a proteja populația, subliniind că mecanismele care funcționau anterior sunt acum complet ignorate de actualul Guvern. Bogdan Ivan a menționat că a solicitat deja controle din partea ANPC și a Consiliului Concurenței, însă nu a primit niciun răspuns până în prezent.
Conform declarațiilor sale, creșterea prețului la benină nu poate fi justificată de realitatea economică a țării. Bogdan Ivan a explicat faptul că România produce de două ori mai multă benzină decât consumă în prezent, având în vedere că aproximativ 25% din petrolul rafinat provine din subsolul țării. Deși a recunoscut că prețurile la diesel au crescut, el a considerat că prețul de 10 lei pe litru pentru benzină este nejustificat, în condițiile în care țara nu depinde de produse petroliere din zona Sfântoarea Ormuz.
Pe lângă problema combustibililor, fostul ministru a tras un semnal de alarmă și privind situația energetică generală. El a avertizat că operatorii de piață oferă oferte pentru anul viitor în luna septembrie, însă perioada de referință va fi luna august, când prețurile au fost record. Această situație este consecința unei crize energetice care nu a fost gestionată corect, ceea ce va influența costurile pentru companii și persoane fizice în perioada următoare.
Bogdan Ivan a adresat o critică dură și în privința funcționării centralelor de la Cernavodă, menționând că aceasta este singura centrală nucleară de pe Dunăre care nu a fost repornită. El a subliniat că a trecut deja o lună de când centrala este oprită și că nu există nicio întrebare oficială despre această situație. Fostul ministru a comparat România cu alte state care, deși mai puțin dezvoltate energetic, reușesc să își repornească centralele imediat după lucrările de intervenție.
Situația energetică din România este marcată de o dependență de stabilitatea producției interne și de gestionarea corectă a resurselor de subsol. În contextul în care țara produce o cantitate semnificativă de petrol, care este ulterior rafinată pentru a asigura necesarul național, orice întârziere în repornirea infrastructurii strategice, precum centrala de la Cernavodă, poate avea un impact direct asupra stabilității prețurilor la energie și a securității energetice a populației.
În ceea ce privește piața de energie, gestionarea corectă a infrastructurii de producție și a stocurilor de combustibil este esențială pentru evitarea volatilității prețurilor. În România, procesul de rafinare a petrolului extras din subsolul țării contribuie la o autonomie relativ mare, însă dependența de stabilitatea centralelor de la Cernavodă rămâne un punct critic pentru echilibrul energetic național.