Instabilitatea politică de cinci luni de la eșecul învestiturii guvernului desemnat de Siegfried Mureșan pune presiune pe ratingul de credit al României. Analiza Reuters indică faptul că acest blocaj se suprapune peste o creștere rapidă a datoriei publice, în contextul în care S&P Global urmează să revizuiască ratingul de credit al țării vineri. România se află în prezent pe ultima treaptă a categoriei investment grade, având o perspectivă negativă asupra evaluării sale.
Criza politică a afectat deja indicatorii macroeconomici, ducând leul românc la minime record și împingând randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani cu aproximativ 60-80 de puncte de bază. În ultimele două săptămâni, aceste randamente au atins maximele ultimului an, în timp ce obligațiunile cu scadențe mai lungi s-au tranzacționat la cele mai scăzute prețuri din mai 2025. Contractele de asigurare împotriva riscului de neplată a creditului (CDS) pe cinci ani indică o posibilă retrogradare cu două trepte, până la nivelul BB.
Strategul senior Guillaume Tresca de la Generali Asset Management estimează că există o probabilitate de unu din patru pentru o retrogradare din partea S&P. Acesta a subliniat că agențiile de rating ar putea tolera instabilitatea politică doar dacă consolidarea fiscală rămâne pe traiectoria stabilită, însă o abatere de la acest curs sau convocarea alegerilor anticipate ar putea declanșa o scădere a ratingului. Investitorii se tem că o eventuală alianță între AUR și PSD ar putea compromite eforturile de reducere a deficitului.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice actuale. Acesta a menționat că nu se poate face o pauză în procesul de reducere a deficitului, deoarece situația este critică. În același timp, viceguvernatorul Cosmin Marinescu a avertizat că viteza de acumulare a datoriei a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei, iar costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB.
Situația financiară este marcată de un necesar brut de finanțare care a depășit pragul de 10% din PIB, ceea ce este considerat dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc. Deși deficitul bugetului consolidat a fost de 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, investitorii rămân sceptici. Ei consideră că această îmbunătățire poate fi anulată de disfuncționalitatea politică și de riscul unei noi evaluări de către agenții.
România a fost deja supusă monitorizării de către agențiile de rating, fiind obligată să adopte bugetul pentru 2027 până la sfârșitul acestui an pentru a stabili noi reduceri ale deficitului. În cadrul acordurilor cu Bruxelles-ul, țara trebuie să readucă deficitul sub plafonul de 3% din PIB stabilit de Uniunea Europeană până în anul 2030. Toate cele trei mari agenții de rating au subliniat necesitatea acestor măsuri pentru a evita trecerea în categoria speculativă.