România a încheiat luna septembrie într-o stare de incertitudine politică, marcată de un Guvern interimar și incapacitatea partidelor de a forma o majoritate stabilă. Deși desemnarea lui Siegfried Mureșan a oferit o perspectivă de ieșire din blocaj, votul din 30 septembrie a rezultat într-un eșec, cabinetul propus obținând doar 182 de voturi. Această situație a avut loc la 148 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan, lăsând țara dependentă de un Executiv cu atribuții limitate în perioada pregătirii bugetului.
Pe plan economic, Ministerul Finanțelor a raportat o îmbunătățire a indicatorilor de ajustare fiscală, deficitul bugetar general consolidat scăzând la 2,89% din PIB. La opt luni, deficitul a fost de 59,42 miliarde de lei, o reducere de aproximativ 31% față de perioada similară din 2025. Totuși, presiunea asupra bugetului a rămas ridicată, deoarece statul a plătit deja 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi. Această sumă este aproape egală cu încasările totale din impozitul pe salarii și venit, care au înregistrat 42,86 miliarde de lei.
Criza politică s-a suprapus cu un scandal diplomatic legat de declarațiile atribuite ambasadoarei SUA, Kimberly Guilfoyle. Relatările presei internaționale au sugerat discuții despre posibila înlăturare a unor guverne și promovarea gazelor naturale lichefiate americane în regiune. Controversa a inclus și discuții despre achiziții de gaze, în contextul în care Romgaz refuzase anterior propunerea de cumpărare a LNG american, evaluând pierderile potențiale la 50-300 de milioane de euro anual. Guvernul a respins acuzațiile de presiune politică pentru încheierea contractelor.
În sectorul energetic și de infrastructură, au fost luate decizii pentru dezvoltarea capacităților naționale, însă sub presiunea resurselor limitate. Guvernul a aprobat ocuparea unor posturi la Romgaz pentru proiecte precum Neptun Deep și Iernut, precum și investiții pentru autostrada Brașov-Făgăraș, estimată la 9,3 miliarde de lei. Totodată, rezervele valutare ale BNR au suferit o scădere semnificativă de 4,805 miliarde de euro într-o singură lună, ajungând la un nivel de 60,06 miliarde euro la sfârșitul lunii septembrie.
Reformarea companiilor de stat a scos în evidență un portofoliu masiv de 1.868 de întreprinderi, dintre care 1.098 îndeplineau criteriile pentru restructurare. În paralel, nemulțumirile economice s-au manifestat prin protestele crescătorilor de ovine din Piața Victoriei, care au cerut soluții imediate pentru costurile de furajare și exporturi. Pe plan administrativ, Ministerul Finanțelor a suplimentat cu 1,058 miliarde de lei limita de cheltuieli a Ministerului Muncii, destinând aproximativ 1,03 miliarde de lei pentru decontarea compensațiilor la consumul de energie.
Instabilitatea politică din România este însoțită de o perioadă de tranziție administrativă, în care deciziile legislative majore sunt amânate din cauza lipsei unei majorități parlamentare. Această situație afectează implementarea reformelor necesare pentru PNRR și capacitatea statului de a gestiona eficient cheltuielile publice. În acest context, execuția bugetară rămâne vulnerabilă la orice întârziere în procesul de formare a unui nou Guvern, punând în pericol stabilitatea economică pe termen scurt.