În comuna Brebu Nou, din județul Caraș-Severin, bugetele statului sunt direcționate către proiecte de infrastructură și construcții care par lipsite de utilitate reală. În timp ce localitatea este formată din satele Brebu Nou și Gărâna, numărul de locuitori permanți este extrem de scăzut, în jur de o sută de persoane. Această situație pune sub semnul întrebării necesitatea investițiilor masive care sunt realizate în aceste zone cu populație minimă.
O problemă majoră este construcția unei școli în Gărâna, un proiect finanțat din fonduri PNRR, în valoare de 4 milioane de lei. Viceprimarul Maletici Zlatomir a confirmat că în prezent nu există niciun copil în localitate, deși școala este pregătită pentru opt clase. În mod similar, în Brebu Nou se lucrează la un nou sediu de primărie, o operațiune care ar putea costa peste un milion de lei, deși necesitatea unui astfel de sediu este discutabilă.
Infrastructura din zonă prezintă totodată probleme de calitate și utilitate. O pistă de biciclete, realizată cu un milion de lei din fonduri PNRR, este deja afectată de pământ și pietriș din cauza execuției defectuoase. Mai mult, o stație de epurare, pentru care s-au cheltuit un milion de euro în anul 2010, este descrisă ca fiind o simplă „gaură în care statul aruncă bani”, nefuncționând practic de la începerea proiectului.
Administrația locală pare să funcționeze cu un ritm foarte scăzut, iar prezența funcționarilor este rară. Primarul localității, Gabriel Iosif Bordea, este descris ca fiind o figură care nu este prezentă în comună, fiind un om de afaceri din Timișoara care ajunge rar în sat, adesea cu elicopterul. În timpul unei vizite, secretara locală, Florina Margan, a oferit explicații ambigue despre absența primarului și a propriei prezențe la lucru.
Situația financiară a primăriei Brebu Nou este marcată de un dezechilibru între venituri și subvenții. În 2025, primăria a avut venituri de 500.000 de lei, însă a primit de la guvern 1,1 milioane de lei pentru a evita falimentul. În total, localitatea a beneficiat de peste 6 milioane de lei din bugetul statului, sume care sunt folosite pentru a susține o structură administrativă care include și 9 consilieri locali.
Expertul Cosette Chichirău a propus o soluție pentru reducerea cheltuielilor de funcționare prin comasarea unităților administrativ-teritoriale. Din cele peste 3.000 de unități actuale, s-ar putea rămâne doar aproximativ 1.300-1.500 de localități, ceea ce ar genera economii de 10 miliarde de lei anual. Totuși, liderii politici, precum primarul de la Văliug, Sorin Blaga, refuză ideea de comasare, considerând-o o problemă de politică locală.
context_missing: true