Instabilitatea politică de la nivelul instituțiilor centrale din România a devenit un factor determinant pentru profilul de credit al țării, avertizează agenția Moody’s. Într-o analiză publicată imediat înainte de verdictul S&P, agenția subliniază că eșecul de a forma un nou guvern pune sub semnul întrebării sustenabilitatea ajustării fiscale de după anul 2026. Evoluțiile politice din următoarele săptămâni vor decide dacă măsurile de consolidare fiscală pot fi menținute pe termen lung.
Criza politică a fost accentuată de faptul că Parlamentul a respins, pe 30 septembrie, Guvernul propus de Siegfried Mureșan. Cabinetul respectiv a obținut doar 182 de voturi pentru învestitură, un număr mult sub pragul de 233 de voturi necesar pentru a putea conduce guvernul. Această situație prelungește perioada de incertitudine, în condițiile în care noile negocieri pentru formarea unei majorități parlamentare sunt programate să înceapă pe 5 octombrie.
Deși România a reușit o îmbunătățire a execuției bugetare, cu un deficit pe bază cash de 2,9% din PIB față de 4,5% din PIB în aceeași perioadă din 2025, riscurile rămân ridicate. Moody’s menționează că presiunile structurale asupra bugetului sunt semnificative, având în vedere că finanțarea prin PNRR se apropie de final. În plus, cheltuielile pentru apărare, pensii și salariile din sectorul public exercită presiuni constante asupra resurselor financiare ale statului.
Costul finanțării statului român a crescut alarmant, cheltuielile cu dobânzile atingând aproximativ 42 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Această sumă reprezintă circa 2,2% din PIB-ul din 2025 și marchează o creștere de 26,7% față de aceeași perioadă din anul precedent. Pe măsură ce statul se împrumută tot mai scump, o parte din venituri este direcționată către serviciul datoriei în detrimentul investițiilor publice.
Contextul de finanțare internă a devenit mai dificil, raportul dintre cererea și oferta de titluri de stat la licitațiile din septembrie fiind de doar 1,3 ori. Pentru scadențele de până la un an, acest raport a scăzut chiar la 0,9 ori, ceea ce înseamnă că cererea investitorilor nu a acoperit oferta statului. România are nevoie de aproximativ 55 de miliarde de euro pentru finanțare în acest an, inclusiv pentru refinanțarea datoriilor la scadență.
România se află în prezent la ultima treaptă a categoriei investment grade, având ratingul Baa3 de la Moody’s și BBB- de la Fitch. S&P deține calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, iar decizia acestei agenții este așteptată în acest moment. Dacă incertitudinea politică persistă, investitorii ar putea cere prime de risc mai mari pentru a continua finanțarea statului român.