Situația politică din România, marcată de eșecurile în formarea unui guvern funcțional, pune sub semnul întrebării stabilitatea ratingului de credit al țării. Malgorzata Krzywicka, analist în cadrul Fitch Ratings, avertizează că menținerea actualului calificativ depinde direct de capacitatea Guvernului de a implementa o traiectorie fiscală credibilă. În acest context, numirea europarlamentarului Siegfried Mureșan de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru reprezintă un pas critic într-un legislativ fragmentat.
Fitch a menținut la sfârșitul lunii iulie ratingul României la BBB-, care este ultima treaptă din categoria investițiilor recomandate, însă cu o perspectivă negativă. Malgorzata Krzywicka subliniază că fiecare săptămână de criză politică fără o rezolvare concretă crește riscurile pentru predictibilitatea fiscală. Deoarece procesul de formare a unui nou Guvern s-a prelungit de la primăvară până în jumătatea lunii septembrie, incertitudinea privind capacitatea de ajustare bugetară este tot mai mare.
Pentru a stabiliza creșterea datoriei publice pe termen mediu, România are nevoie de o ajustare fiscală de aproximativ 1,5 puncte procentale din PIB. Fitch estimează că deficitul bugetar pentru anul 2026 va fi de aproximativ 5,9% din PIB, o cifră aflată sub ținta de 6,2% stabilită de autorități. Este esențială prezentarea unei traiectorii către un deficit de 3% din PIB și elaborarea bugetului pentru anul 2027, în condiții în care spațiul pentru noi reduceri de cheltuieli este limitat.
Deși economia românească traversează o perioadă de creștere slabă și inflație ridicată, Malgorzata Krzywicka precizează că o accelerare economică nu poate înlocui necesitatea ajustării bugetare. Ea menționează că câștigurile economice sunt marginale și nu pot compensa amploarea deficitelor mari. În prezent, obligațiunile românești sunt tranzacționate la randamente apropiate de cele ale statelor cu rating speculativ, România fiind în situația de a plăti cele mai mari costuri de finanțare din Uniunea Europeană.
În ciuda acestor riscuri, reacția piețelor este descrisă ca fiind relativ benignă, datorită evoluției deficitului în acest an și a intrărilor de fonduri europene. Aceste elemente au permis statului să continue împrumuturile în ciuda incertitudinii. În perioada următoare, atenția se concentrează pe revizuirea ratingului de către S&P Global, în timp ce Moody’s a confirmat anterior calificativul Baa3, menținând tot perspectiva negativă pentru România.
Contextul actual al stabilității politice este crucial, deoarece președintele Nicușor Dan a subliniat necesitatea de a menține statutul de țară recomandată investițiilor. În contextul în care procesul de formare a unui guvern s-a prelungit semnificativ față de perioada de primăvară, stabilitatea guvernamentală devine un factor determinant pentru indicatorii financiari ai țării. Această perioadă de incertitudine afectează direct percepția investitorilor asupra capacității de gestionare a datoriei publice.