Reprezentantul BNR, Marinescu, a subliniat necesitatea urgentă de a avea un guvern funcțional pentru a asigura stabilitatea economică a țării. În ciuda existenței unor semne pozitive în ceea ce privește consolidarea bugetară, recunoscute și de agențiile de rating, instabilitatea politică actuală reprezintă o problemă tot mai gravă. Revenirea la o stare de normalitate în guvernare este considerată esențială pentru a menține încrederea mediului financiar, a investitorilor externi și a antreprenorilor români.
Guvernul se confruntă cu provocări majore în elaborarea proiectului de buget pentru anul 2027, moment în care trebuie să reducă deficitul bugetar de la 6% din PIB la 5%. Această sarcină devine critică în contextul finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fapt ce va conduce la primirea unor fonduri europene mai mici în perioada următoare. Marinescu a insistat că România are nevoie de un parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară.
Situația datoriei publice este una de îngrijorare, deoarece ritmul de acumulare în România a fost triplu față de perioada pre-pandemie. În timp ce la nivelul Uniunii Europene datoria publică a depășit pragul de 80% din PIB, viteza de creștere locală rămâne problematică. Un aspect alarmant este faptul că cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la un nivel de 3% din PIB, ceea ce înseamnă că aceste costuri sunt mai mari decât deficitul țintit.
Pentru a atinge obiectivele de consolidare fără a afecta creșterea economică, Marinescu propune curățarea bugetului de necunoscute și de compromisuri. Politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA și să ofere predictibilitate cadrului fiscal. De asemenea, prioritățile bugetare trebuie să se concentreze pe domeniile care susțin calitatea vieții și reziliența pe termen lung, precum sănătatea, educația și apărarea, pentru a evita alocările suboptimale.
Un alt semnal de alarmă este reprezentat de lipsa disciplinei financiare din companiile de stat, care depind în mare măsură de bugetul public. Există, în acest sens, un paradox economic: România deține cea mai redusă intermediere financiară din întreaga Uniune Europeană, însă firmele românești sunt identificate drept cele mai îndatorate. Această dependență de fondurile publice afectează bunele funcționări ale piețelor și stabilitatea finanțelor publice.
Consolidarea fiscal-bugetară este un pilon central pentru menținerea credibilității României pe plan internațional. În cadrul Uniunii Europene, respectarea limitelor de deficit este strâns monitorizată, iar orice deviație poate afecta capacitatea de finanțare a statului. Fără o disciplină fiscală riguroasă și reforme care să asigure echitatea socială, sustenabilitatea economică pe termen lung a țării rămâne sub presiune constantă.