Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că anul 2027 ar putea reprezenta o perioadă mult mai dificilă din punct de vedere bugetar pentru România decât va fi anul 2026. Într-o postare publicată duminică, acesta a subliniat necesitatea prudenței, a precauției și a responsabilității în gestionarea resurselor publice. Această perspectivă vine într-un context marcat de multiple presiuni economice și de necesitatea adoptării unui buget realist în Parlament.
Alexandru Nazare a menționat că România intră în anul 2027 cu un set de obligații și presiuni deja existente. Printre acestea se numără creșterea cheltuielilor pentru consolidarea capacității de apărare, pe fondul noilor realități de securitate regională, precum și implementarea investițiilor finanțate prin SAFE. Totodată, ministrul a semnalat probleme structurale legate de eficiența administrației publice și presiunile sociale pentru indexarea salariilor și a pensiilor.
Pe partea de venituri, ministrul interimar a indicat faptul că, deși colectarea s-a îmbunătățit, economia gri și evaziunea fiscală erodează în continuare baza de venituri a statului. Un alt factor critic este încheierea componentei excepționale de finanțare prin PNRR, ceea ce înseamnă că granturile care au susținut investițiile masive nu vor mai fi disponibile în aceeași măsură. Pentru a menține nivelul investițiilor, statul va trebui să apeleze la fondurile de coeziune și la capitalul privat.
În ceea ce privește ratingul de credit, Alexandru Nazare a precizat că evaluarea agenției S&P este în desfășurare. El a declarat că rezultatele și riscurile au fost prezentate deschis, subliniind că un rating de investiții se menține prin rezultate concrete, execuție și predictibilitate, nu prin simple promisiuni. Ministrul a insistat că statul nu poate asuma noi cheltuieli permanente fără a avea surse solide de finanțare care să garanteze stabilitatea economică.
Strategia propusă de ministru presupune o tranziție de la modelul de stabilizare la cel de creștere economică. Aceasta implică prioritizarea investițiilor în producție, energie, infrastructură și exporturi, pentru a genera locuri de muncă mai bine plătite. Alexandru Nazare a avertizat că amânarea deciziilor dificile a dus la acumularea unor costuri pe care economia le plătește astăzi prin deficitul bugetar și inflație, menționând că problemele amânate devin întotdeauna mai scumpe.
Gestionarea bugetului de stat în România este influențată de evoluția deficitului fiscal și de respectarea angajamentelor europene. În ultimii ani, țara a trecut printr-o perioadă de inflație ridicată și a ajuns la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Aceste dezechilibre necesită o corecție rapidă a politicilor fiscale pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și capacitatea de absorbție a fondurilor structurale disponibile.