Sistemul energetic național se confruntă cu un risc major de criză de alimentare cu energie electrică în perioada octombrie 2026. Situația este determinată de scăderea debitului Dunării, care afectează procesul de răcire al reactoarelor de la Cernavodă, și de prognoza deficitară a producției hidroenergetice. Guvernul a emis note de fundamentare prin care avertizează că lipsa rezervelor de putere poate genera consecințe economice și sociale grave pentru populație.
Indisponibilitatea unităților de la Cernavodă reprezintă un punct critic, având în vedere că cele două reactoare operate de Nuclearelectrica asigură aproximativ 20% din producția națională de energie. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar pe 13 august a fost oprită și Unitatea 2, după ce nivelul apei în zona de aspirație a pompelor de răcire a scăzut. Repornirea cel puțin a unei unități nu pare a fi o perspectivă sigură în luna octombrie.
Debitul Dunării la intrarea în România, la Baziaș, este estimat la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii septembrie. Totuși, în intervalul 10–13 octombrie, acest debit ar putea coborî la valori cuprinse între 1.185 și 1.200 m³/s în scenariul median. Între 15 și 22 octombrie 2026 se conturează o perioadă extrem de critică, în care, în scenarii nefavorabile, pragul de minus 262 de centimetri ar putea fi atins sau depășit.
Producția de energie este afectată și de alte surse, în condițiile în care grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW din cauza rezervelor limitate de combustibil. Producția eoliană este estimată între 600 și 2.500 MW, dar va scădea în prima decadă a lunii octombrie, atingând un maxim de 1.000 MW. Totodată, energia fotovoltaică va scădea pe măsură ce durata radiației solare se reduce, fiind influențată și de nebulozitate.
Ministerul Energiei subliniază că vulnerabilitatea principală apare în intervalul de vârf, între orele 18:00 și 22:00, când consumul ar putea atinge 8.000 MW. În acest context, Transelectrica poate activa măsuri de siguranță, de la creșterea rezervelor tehnologice, la reducerea capacităților de export sau chiar limitarea în tranșe a consumului de energie electrică. Aceste măsuri pot fi aplicate pentru a proteja integritatea Sistemului Electroenergetic Național și funcționarea piețelor cuplate.
Gestionarea acestor riscuri energetice are loc într-un context regional tensionat, în care și alte țări se confruntă cu modificări ale producției. De exemplu, în Ungaria, un grup al centralei de la Paks urmează să fie retras din exploatare în perioada 19 septembrie–10 octombrie, reducând producția cu aproximativ 500 MW. Această scădere a disponibilității regionale limitează posibilitățile de import pentru România în perioadele de vârf de consum.