Asociația Energia Inteligentă (AEI) a prezentat un set de cinci direcții strategice destinate viitorului program de guvernare al României. Prin intermediul președintelui său, Dumitru Chisăliță, organizația propune implementarea unor măsuri care să vizeze creșterea productivității resurselor și dezvoltarea activităților cu valoare adăugată mai mare în țară. Documentul, publicat duminică, 11 octombrie, pune accent pe necesitatea unei schimbări de paradigmă în managementul resurselor și în modul în care sunt evaluate investițiile publice.
Analiza realizată de AEI evidențiază o stagnare a productivității resurselor în România pe perioada 2000-2025, în contrast cu media Uniunii Europene, care a înregistrat o creștere de aproximativ 50%. Indicatorul respectiv măsoară valoarea produsului intern brut raportată la consumul intern de materiale, incluzând resursele extrase intern și materialele importate, la care se scad exporturile. Organizația avertizează că o creștere a PIB-ului nu reprezintă un indicator suficient de relevant dacă nu este susținută de investiții tehnologice și de o competitivitate reală.
O componentă centrală a propunerilor vizează modul de valorificare a resurselor naturale și a materiilor prime prin procesare, tehnologie și proiectare. AEI susține că Guvernul trebuie să identifice ce valoare economică rămâne efectiv în România și ce verigi de producție lipsesc din lanțul de valoare. Propunerea nu pledează pentru subvenționarea generală a industriei, ci pentru identificarea sectoarelor specifice unde producția internă poate genera beneficii economice sustenabile și poate crește competitivitatea economică a țării.
În ceea ce privește gestionarea banilor publici, asociația propune o schimbare în modul de evaluare a investițiilor și a gradului de absorbție a fondurilor europene. AEI consideră că succesul unui program nu poate fi măsurat doar prin sumele cheltuite, ci prin rezultatele concrete obținute. Guvernul ar trebui să monitorizeze dacă aceste investiții reduc costurile de producție, economisesc energie și materiale sau îmbunătățesc transportul, sub ideea că România are nevoie de un bilanț al rezultatelor, nu doar de un bilanț al plăților.
Sectorul energetic este, de asemenea, vizat prin propunerea de a corela sprijinul public acordat industriei cu modernizarea tehnologiilor și reducerea pierderilor. Politicile publice trebuie să urmărească valoarea economică generată de energia consumată, nu doar prețul și siguranța aprovizionării. De asemenea, organizația avertizează împotriva interpretării eronate a reducerii consumului de materiale ca fiind progres economic, subliniind că închiderea unei activități industriale poate îmbunătăți indicatorii de consum fără a aduce competitivitate.
Evoluția indicatorilor de productivitate este un subiect de interes constant în analiza economică europeană, reflectând capacitatea de transformare a resurselor în bogăție. În contextul actual, monitorizarea datelor Eurostat rămâne un instrument esențial pentru evaluarea performanței economice a statelor membre. Această analiză a productivității resurselor este crucială pentru înțelegerea modului în care economiile pot trece de la un model bazat pe consum la unul bazat pe valoare adăugată și eficiență tehnologică.