Politologul Cristian Preda, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a oferit o analiză critică asupra procesului de desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. Acesta a descris drept „tragicomic” momentul în care președintele Nicușor Dan a anunțat că Siegfried Mureșan se mai gândește dacă acceptă mandatul. Conform politologului, acest eveniment reflectă o diminuare a autorității prezidențiale în raport cu puterea legislativă.
Cristian Preda a explicat faptul că a fost surprins de decizia președintelui, deoarece a presupus că propunerile făcute de partide în luna iunie fuseseră excluse în mod tacit. Un alt motiv al surprizei a fost faptul că Siegfried Mureșan a fost auzit cerând alegeri anticipate, ceea ce lăsa să se creadă că acesta ar putea abandona ideea de a forma un guvern. În plus, președintele nu a respectat cutuma de a avea candidatul de premier alături la momentul desemnării.
În ceea ce privește susținerea parlamentară, situația este una de pură aritmetică politică. Pentru a trece, Guvernul Mureșan are nevoie de 233 de voturi, însă coaliția formată din PNL, USR și UDMR dispune de doar 170 de voturi. Din acest motiv, eventualul suport ar putea veni de la grupuri formate pe ruinele partidelor AUR, POT sau SOS, deoarece nici o combinație între PSD și AUR nu atinge pragul de 50% necesar.
Analizând figura președintelui Nicușor Dan, Cristian Preda susține că acesta traversează o perioadă de pierdere a credibilității și a influenței. Președintele a încercat să extindă coaliția prin includerea USR alături de PSD, PNL și UD_R, dar amânarea desemnării a contribuit la slăbirea autorității sale. Această evoluție sugerează o parlamentarizare mai accentuată a regimului, asemănătoare cu modelul Republicii a IV-a franceze, într-un context de fragmentare politică.
Problema stabilită de fragmentarea politică este că România nu dispune de un lider cu forța necesară pentru a restructura sistemul, spre deosebire de modelul lui Charles de Gaulle în Franța. În prezent, PSD deține 27.15% și AUR 19.82%, un total de 46.9%, ceea ce subliniază dificultatea formării unei majorități stabile. Fără un partener de peste 50%, stabilitatea executivului rămâne dependentă de calculele matematice dintre partidele mici.
Contextul politică actual este marcat de o fragmentare a forțelor parlamentare, unde nicio coaliție nu deține controlul absolut. În timp ce coaliția pro-europeană propusă de președinte include USR, fără sprijinul PSD sau al grupărilor de tip AUR, stabilitatea este incertă. Această situație de incertitudine este observată și prin necesitatea ca eventualul premier să obțină un număr de voturi care depășește pragul de 233 în Parlament.